Eu zic ca lucrurile au inceput sa se miste… Cel putin pe latura politica…
Asa ca mi-as dori sa depasesc momentul 6.12.2009 (ca idee, Mos Nick i-a dat lu’ tata un telefon pentru mine, ca o modalitate politicoasa sa spuna „da’ mai suna-l si pe tac-tu din cand in cand!”) si sa va intreb de PNDR…
Ati auzit ca s-au depus peste 20.000 de proiecte? WOW!!! Nu ma mira: pe licitatia de servicii de consultanta de care va povesteam, era vorba de cca 70.000 de beneficiari… Dar… in 2 ani, nu intr-unul… Mi se pare… nu stiu cum sa zic ca mi se pare…
Azi am sunat la POS DRU sa intreb de unul dintre proiectele depuse de mine pe schema de ajutor de stat de formare generala, in data de 9.10.2009, care apare, saracul, tot in stadiul de inregistrat. Domnisoara de acolo mi-a spus doar ca au fost atat de multe proiecte, incat evaluarea nu a inceput inca. Sa urmaresc contul de actionweb… Mi se pare fantastic – am depus proiectul fix in ziua in care s-a dat situatia fondurilor, si aparusera doar vreo 17 proiecte in curs de evaluare pe schema cu pricina… Deci proiectul meu, in spiritul regulii „primul venit, primul servit” ar fi trebuit sa fi ajuns in evaluare. Well… Sper sa se schimbe statusul acela curand…
De la mine, doar atat pe ziua de azi… Injuraturile, dansul si masa, la comentarii… 🙂
Melania
Nu stiu daca am spus vreodata pe blogul acesta ca mie nu imi plac copiii…
Hai sa va explic si care copii nu imi plac:
– copiii mari, care pun botul din orice (si prin orice inteleg chiar orice prostie)
– adultii imaturi, care considera ca lor li se cuvine totul, iar opinia cuiva si dreptul cuiva sunt secundare
– acei tineri care se considera inteligenti si frumosi si nu arunca macar o privire in oglinda sa vada ca, de fapt, nu sunt nici una si nici alta
– aceia care spun ca ei nu se vor schimba, doar pentru ca… Le spun eu, din experienta… Oamenii se schimba, comportamentele se schimba… numai unii, putini, raman consecventi
Vorbeam aseara cu mama, care e o femeie extrem de inteligenta si care s-a suparat pe mine ca nu m-am sinchisit sa votez: „E dreptul tau, mama!”, mi-a spus ea.
E dreptul meu… Asa e… E un drept, nu o obligatie… Ieri am avut 3 optiuni: optiunea 1, optiunea 2 si sa nu votez.
Ce bine ar fi daca unul dintre acesti copii mari, care nu imi plac, ar intelege cat de stupida ii este reactia. Imi pare rau, dar nu poti bate din picior pentru ca nu iti iese candidatul preferat… Nu poti obliga pe cineva sa voteze si mai ales, nu poti obliga pe cineva sa voteze cum vrei tu… Lucrurile nu functioneaza asa!
Am citit azi, in ultima jumatate de ora, toate stirile lu’ peste… O tanara care nu avea 18 ani a votat, ca asa i-a spus mama ei… Un adolescent a intrat cu o bricheta pistol intr-o sectie de votare. Era beat. Mai multi oficiali au incercat sa mituiasca, cu alimente si bani, pe cetateni, sa voteze cu preferatii lor… Un preot a facut politica in amvon. Mai multi oameni au fost prinsi facand fotografii buletinelor de vot…
Mi-e scarba! Asta sa fie Romania mea? Un loc al fanaticilor alcoolici, care habar nu au de politica, imbecilizati de tembelizor?
Ce e mai amuzant in toata chestia asta este ca saptamana trecuta, horoscopul meu zicea sa fiu atenta sa nu imi stric relatiile cu ceilalti… Eu am crezut ca e vorba de munca si m-am straduit sa fiu cat mai atenta sa nu calc pe careva pe sosoni… My mistake – o sa le scriu sa fie mai specifici, mai ales ca saptamana asta pare promitatoare… 🙂
Revin cu un articol despre meseria de consultant, de data asta nici rautacios si nici promotional.
Eu am ajuns in consultanta printr-o intamplare: eram cea mai buna dintre cei mai prosti candidati care se prezentasera la interviu si am fost angajata. 🙂
Sincer, cand primul expert mi-a spus ca vreo 600 de euro pe zi (si nu pe orice fel de zi, ci pe zi calendaristica => 18000 Euro/luna), am cazut de pe scaun.
O perioada, am avut vise marete, legate de ce voi face eu cand voi fi consultant… KK! (exact ce ati vazut)
Multa munca, nopti nedormite, proiecte pierdute, dezamagiri… Succese, proiecte implementate, echipe cool, realizari… Concluzia ca scrierea de proiecte nu se plateste, ci managementul… Cand, de fapt, ar trebui sa fie la egalitate…
Nu exista asa ceva – cei mai multi consultanti cer mult, dar nu primesc niciodata mult. E legea cererii si a ofertei si, din nefericire, sunt mult prea multi consultanti si prea putine joburi. Deci, glam-ul incepe sa paleasca.
In Romania, avem si problema nasoala ca oricine poate fi consultant… Ba mai mult, Senior Consultant… Vorba Anei, eu vreau sa fiu Consultant Venerabil, nu Consultant Senior… 🙂
Ce ajuta in a fi un bun consultant?
Nu stiu… dorinta de a invata, capacitatea de a relationa, introspectia periodica (sau cum imi place mie sa ii spun „dezbaterea cu vocile”), feedback-ul celor din jur, specializarea pe una-doua nise…
Viata de consultant nu e nici pe departe cea mai frumoasa sau cea mai productiva. La fiecare 25 de proiecte scrise si depuse, castigi unul – maxim 2… La fiecare 2-3 proiecte castigate, implementezi maxim unul… Trebuie sa fii pregatit intotdeauna sa ti-o iei in barba. Trebuie sa pui la fund toate nerealizarile si sa mergi mai departe cu capul sus. Trebuie sa iti asumi toate esecurile.
In cea mai mare parte a timpului, rezultatele muncii mele sunt rapoarte, oferte tehnice, cereri de finantare – chestii intangibile. De multe ori imi doresc ca altceva sa iasa din mainile si din neuronul meu… Ceva pe care sa pun mana, ceva care sa aiba sens.
Desi imi iubesc profesia, nu stiu daca sa sfatuiesc pe cineva sa o aleaga. Tot ce pot spune este ca orice lucru trebuie vazut cu bune si cu rele… Inclusiv consultanta…
Melania
Azi e 1 decembrie…
Am cazut din pat pe la 9:30, ca urmare a muzicii populare romanesti care se aude tare de undeva de dupa cimitir.
E aproape 11:30 si oamenii astia sunt patrioti pana la Dumnezeu si inca nu au incetat cu muzicile populare romanesti.
N-am nimic cu ele – chiar imi plac, dar… de cate ori poti sa asculti „trandafir de la Moldova” pana te apuca batzul??? Ma simt ca la o nunta taraneasca si de-abia astept sa plec sa pap o pizza cu Nico.
Ce ma seaca de nu mai pot e ca muzica vine de la aceiasi oameni care, in alte zile decat asta pun manele la maxim.
De ce suntem patrioti doar de 1 decembrie? De ce suntem buni doar de Craciun? De ce, de ce, de ce…
Colegii mei olandezi se mai scapau din cand in cand cu cate o vorba despre romani. Si cand se intampla asta, era ca si cum Polul Nord se muta in birou – imi aruncau priviri speriate si se asteptau sa sar la gatul lor. Le-am spus odata: „baieti, eu pot spune ce vor muschii mei despre romani… voi, nu”. Ce-i drept, aceasta atitudine dualista din partea mea le starnea si curiozitate si semne de intrebare: „da’ tu de ce poti sa vorbesti cum vrei si noi nu?”
Nimanui nu-i place sa auda ca e prost, ca e tampit, ca e beat… Dar, cand ti-o spun nu doi, ci poate zeci de oameni, incepi sa te intrebi daca asa e. Iar cand cineva generalizeaza la nivelul unui popor si spune „voi, romanii…”, incepi sa o iei pe campii.
Deci, de-aia le-am sarit mereu la jugulara celor care imi critica poporul: da-ne putin credit pentru ca tu, ca strain, lucrezi cu mine si sunt si eu romanca! Si uite ca nici nu fur, nici nu iti dau in cap si slava Domnului, n-am omorat pe nimeni. Ba mai mult, iti dau ce mi-ai cerut, la calitatea ceruta si in termenul impus.
Si de-asta acum o sa fac ceva ce nu am mai facut pana acum – politica… 🙂
Atata timp cat vom avea ghiocei la conducere, toti strainii ne vor calca in picioare…
Undeva la sfarsitul zilei de azi va trebui sa incep si eu sa imi fac temele. Nu de alta, dar se apropie cu repeziciune ultimul modul de master – 10-13 decembrie, si trebuie sa fiu gata.
Deja stiu ce voi scrie pentru provocarea lansata de Prof. Soitu… Seamana mult cu citatul de mai jos, extras dintr-o carte despre Axel Munthe.
Am „furat” o poza de la Ana si voi scrie despre semnele si semnificatiile din ea la Semiotica – evident, voi lua un 7 sau 8 onorabil, poate chiar un 9…
La Iosifescu voi scrie despre organigrama unui proiect – tot imi place mie project managementul…
La Resurse umane probabil ca eu si doamna respectiva mai avem de discutat… Iar la ultimul curs, al carui nume nu imi vine in minte, deocamdata nu am idee ce tema vom avea.
A… si ar fi bine sa dau si primele capitole din disertatie la procesat… 🙂
Dar… la munca cu mine! Si, in functie de stirile pe care le mai aud azi, sau in functie de ce mai citesc, asta e doar mesajul de buna dimineata!!!
O saptamana frumoasa! (da, si voua!)
M
Better to be Don Quixote than Hamlet! Better to be the self-sacrificing fool who battles against the sails of the windmills than the inert doubter who lives off his own melancholy.
Queen Elizabeth of Romania to Princess Stéphanie
Comentarii recente