V-am povestit acum o suta de ani despre prietena mea Anca (care acum e in Scotia).
Intotdeauna am admirat-o pentru puterea ei de concentrare si pentru modul cum isi revenea dupa cate o chestie pe care noi, restul, cand o comitem, o caracterizam conform zicalei: „ce-si face omul cu mana lui se cheama lucru manual”.
Eram acum vreo cativa ani (vreo 3-4), cu Anca si Cory, la Brasov. Ne-am hotarat sa mergem la Bran, ca fetele… Aveam si o buna prietena care isi petrecea concediul acolo, am zis sa ne ducem sa ii facem o vizita.
Anca e o foarte buna soferita – atenta, le are cu directia si cu miscatul volanului cand trebuie, e shmekera… Ajungem pe ulicioara unde statea prietena noastra si in fata, o caruta. Anca face un viraj dreapta sa ii lase aluia loc, si se aude poc! si ooops!, cam instantaneu. Si Corina e o buna soferita, oricum, are 10 clase si facultate peste mine, care sunt un dezastru. In schimb, la deductii stau bine – am conchis ca s-a intamplat ceva nasol.
Roata dreapta era in sant, se sparsese bara aia din fata si se indoise ceva pe sub masina…
Reactia Ancai: una bucata injuratura, scos masina de unde era, dupa care… CALM TOTAL!
Reactia mea si a Corinei: ca la inmormantarea soricelului pisicii prietenei varului prietenului vecinei noastre, nu stiam ce sa zicem…
Reactia Monicai (prietena noastra): Pana acum faceam trei crize de isterie, il urmaream pe ala si ii vandalizam caruta si ii trageam si o plangere la politistul din comuna…
Am admirat intotdeauna la Capricorni chestia asta – am comis-o, am comis-o! Asta e! Ce rezolv acum daca: imi frang mainile, imi rup parul din cap, imi trag palme, urlu, etc… Adica ce rezolv altceva decat sa am: degete rupte, mai putin par in cap, dureri de palme si obraji, rosu in gat, etc…
As vrea sa cred ca sunt mai linistiti acceptand, dar stiu din proprie experienta ca nu e chiar asta. Cel putin, nu pentru toti. Anca are o serenitate extraordinara, maica-mea, NU. Asta e valabil pentru Capricorni.
Pentru mine – imaginati-va toata paleta de posibile reactii… Nu incercati sa va imaginati o ordine – nu sunt chiar atat de disciplinata… 🙂
M-a avertizat Emmy ca asa ar urma sa se cheme o postare de-a ei, dar ca s-a razgandit intre timp si oricum nu era vorba de forma de prostie pe care o sa o critic eu azi aici.
Vedeti dumneavoastra, eu nu sunt o persoana usor isterizabila, desi am si eu, ca toti oamenii, fobiile mele.
O sa fac un cerc al intamplarilor, ca sa vedeti de ce zic eu asta.
In 2005, m-am imbolnavit de pneumonie cu pleurezie, pe care am dus-o 2 saptamani pe picioare si de care nu am scapat decat 6 luni mai tarziu, trecand prin 4 spitale, vreo 6 doctori si ajungand sa port un poncho (sau, ca sa o citez pe Emmy, sa ma acopar cu o patura) dupa mine in orice moment. Cea mai draguta chestie e ca nimeni nu stia sau nu voia sa spuna ca e doar atat, forma acelei pleurezii fiind foarte ciudata. Deci, decat sa ne spuna prostii, doctorii nu ne-au spus nimic. Implicit, am inceput sa imi fac diverse ganduri si mi-am pus afacerile in ordine… ca sa zicem asa.
Fobii… Pai cea mai mare fobie a mea e aia cu serpii… Evident, o tampenie. Dar, ca sa ma asigur eu ca e doar o tampenie, m-am dus la toate expozitiile cu serpi pe care le-am gasit. Odata, eram in Piatra Neamt, prin 1997, si am mers la o expozitie de serpi, in loc sa merg sa ma plimb prin oras si sa ma bucur de linistea de acolo.
Si acum ma intorc la taxa pe prostie… Evident ca bugetul romanesc ar trebui sa prospere daca va ganditi numai la aceste 2 exemple ale mele.
Ce ma dispera pe mine este isteria in masa aparuta acum cu gripa lu’ peshte. Au murit 84 de persoane de aceasta gripa – vorba bancului, adresa si numarul de telefon, sau si mai bine, dosarul medical al fiecaruia.
In Romania mor zilnic mai multi oameni de cancer, mai ales pulmonar si ovarian, cauzat de doua mari aspecte: lipsa de educatie si mizeria, mor mai multi oameni de gripa normala si de pneumonii / pleurezii, cauzate, la fel, de lipsa de educatie si saracie, mor mai multi oameni de inima…
Deci, dragii mei, totul se reduce la scoala, la dezvoltarea de life skills copiilor, astfel incat, peste 25 de ani, cand o mai aparea o noua pandemie, sa abordeze problema cu mai mult calm si cu mai mare atentie.
Am vazut azi, in 133, o duduie. Avea o chestie d-aia pe nas si pe gura, pentru ca, vezi doamne, se afla in mijlocul focarului. Fiecare dintre noi isi poarta microbii cu el – asta e adevarat.
Eu, daca as fi in locul Ministrului de Finante, as pune taxa pe prostie. Slava Cerului, s-ar umple bugetul imediat… Si poate s-ar mai umple si scolile, desi nu prea cred – hai, domnule Ministru al Educatiei, mai dati o vacanta, ca iaka, a venit pandemia!
Suparata pe viata,
Melania
„Cand le spui oamenilor ce si cum sa faca, le distrugi abilitatea de a face.”
Oare asa-i?
Melania
Stiu, de-abia ma asteptati, ca pe o raza de soare…
As mai fi stat in concediu, drept pentru care, desi munca a inceput din 4.01, mintea mea s-a intors de-abia azi din vacanta.
Am inceput de vreo 5 ori un articolas in care va povesteam de cura mea de slabire (care nu va intereseaza pe domniile voastre) si de faptul ca sunt ciufuta rau pentru ca mi-e foame. De parca asta ar fi interesant pentru oricine altcineva decat pentru mine.
Zilele astea citesc despre „personal finances”. Nici o natie nu e mai buna la a te face sa te simti constient si vinovat ca nu ai grija de banii tai cum e natia americana. Va recomand cu caldura cartile de personal finance scrise de americani, pentru ca sunt pe sistemul „personal finance for dummies”.
Ma veti intreba de ce m-am apucat de chestia asta? M-am hotarat sa am un pic mai multa grija de finantele mele. Mi-am pus problema pensiei si a economiilor, mai ales ca tara asta merge asa cum merge.
Oricum, e interesant sa citesti despre chestiile astea.
Cam asta am vrut sa va zic pe ziua de azi.
Melania
Vreau sa spun tuturor celor care poarta numele Sf. Ion, la multi ani, sanatate si numai soare!
Evident, ii includ aici si pe tata si pe fratello si pe toate rudele mele – am multe cu numele asta.
Va pup!
Melania
Comentarii recente