Ok, bloopere de la analizele mele economico-financiare…

2006 iarna – examen la management financiar cu Dl. Stancu (ASE, guru roman in analiza economico-financiara) – imi iese o VAN de 1000 de ori mai mare decat Investitia initiala, RIR de vreo 800%, cifra de afaceri imi creste cu 500% datorita faptului ca am cumparat o masina si un software de PM… Profu’ ma intreaba: „Cum e posibil?”, iar eu, senina, ii raspund „Lucram in consultanta”… La final, am luat 10… Nu datorita acestui stralucit raspuns, ci datorita aplicarii corecte a formulelor… Daca stiam atunci ce stiu acu’, probabil ca nu mai luam 10…

2006 iarna – examen la acelasi management financiar – Adi, colegul meu absolvent de Automatica, cu echipa lui… Nu stiu ce nu le iesise, si Adi se simtea responsabil… I se adreseaza lui Stancu: „dom’ profesor, va rog sa ma picati pe mine, ei n-au avut nici o vina la partea asta, eu am facut-o”… A fost super faina faza…

2008 – depunere proiecte pe 3.3.1. – TIC pt sectoarele privat si public… Imi iese VANf negativ si RIR 78 %… Yep, super mishto…

2008 – depunere e-gov… Din greseala, la actualizare, in loc sa pun semnul „/”, am pus semnul „*”… Seful meu observa, citeste, i se pare aiurea… Mai citeste o data… Ne certam, imi zice… Mai aveam cred ca 5 zile pana la depunere… Ma duc, verific (eu eram convinsa, ca si cu RIR-ul…). Vad ca e ca el… SHIT!!! Ma duc si ii zic: „de ce nu mi-ai spus?”… Raspuns:”am crezut ca nu va observa nimeni!”… SHIT!!! Ma duc si le modific… Imi ia juma’ de ora… Mai mult ia copy/paste-ul din excel in word…

2009 – ii fac cu ou si cu otet pe aia de la evaluarea – POS CCE. Ma pregatesc sa depun o ACB pe POR. Apare un comment pe blog – de ce faci mishto de aia? Chiar asa e, cum zic ei… Verific… Asa era… Modific… Excelul este un instrument mishto – eu cu Bill am ce am…

Daca mai fac vreo boacana, va mai povestesc si voua… Pana atunci, cam atatea de la mine…


Asha…

Colegu’ Etienne incepuse la un moment dat sa povesteasca despre cum se face un plan de afaceri in 10 pasi… Nu stiu daca s-a oprit – cred ca da, si cred ca s-a oprit fix la partea aia buna, cu prognozele… 🙂

Anyway, uite k m-a apucat iar cu ACB, ca se apropie acus neste deadline-uri… Bun, inainte de a incepe, 2 lucruri: eu nu sunt expert in ACB si eu cred sincer ca cine vrea sa scrie ACB, cu putin studiu si cu multa vointa, poate…

Intrebare: ce vrea sa zica partea introductiva a ACB? (luam studiu de caz ghidul pe e-gov.)
Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinţă

Din punctul meu de vedere, aici poti sa scrii 4 lucruri mari si late: 1. buna ziua, ACB are ca obiectiv principal sa a, b, c, d, e, sau numai a si b, sau whatever; 2. investitia este X (faceti un tabel frumos si o mica descriere, nu va luati dupa mine); 3. obiectivele lu investitia sunt A, B, C… si 4. perioada de referinta e de 5 ani, ca asa a zis onor GS/UE/ MCSI / Bill Gates si pentru ca intr-un fel e logic – dupa 5 ani, orice computer este obsolete, chipurile…

Daca ai putina bunavointa, partea asta nu doare efectiv deloc si se rezolva in max. 2 pagini. Orice pui peste, e de umplutura. Full stop.

Nu stiu care e opinia voastra, dar mie mi se pare important sa luam in calcul si faptul ca analiza cost beneficiu nu este o insiruire de tabele, ci o „poveste” logica, menita sa justifice frumos cererea de finantare si AFN-ul pe care il veti primi. O poveste care incepe, ca toate povestile frumoase, cu „a fost odata”…

Melania


Adica eu…

Nu de alta, da’ ma intreaba pretenii… si fratello…

1. ieri am terminat de scris activitatile pe o cerere de finantare pe schema de aj de stat pentru FPC de la POS DRU. Am vorbit si cu o duduie de acolo care mi-a spus senina, dupa 3 minute, citez: „costurile pentru consiliere si indrumare externe sunt echivalente costurilor pentru analiza nevoilor de formare”. TRIST.

2. duminica m-am apucat de Apocalipsa lui Stephen King. Buna carte, si mai buna ecranizare (cu Rob Lowe si Gary Sinise, cand erau tineri si buni rau…)

3. Ascult muzici din ce in ce mai atipice pentru mine… Ex: David Bustamante, Mustafa Sandai, Brandy, Parazitii, Puya si BUG… Si Nana Mouskouri si Mireille Mathieu…

4. sambata am vazut neste secvente super funny din Desperate Housewives, Wanted, Texas Chainsaw Masacre (making of) si Weird Science, din moment ce am redescoperit un serial care imi placea prin ’97… N-am tembelizor, asa ca le-am luat de pe net…

5. Ieri am stat pe mess cu Leandru aproape vreo 3 ore si am pus tara la cale. E sociolog… la fel ca Emmy… Se pare ca face parte din cei 4% oameni normali la cap…

6. Ieri seara am iesit cu o prietena ffff buna, am papat bine, eu am baut juma’ de bere neagra (ca altfel stateam la resto pana se inchidea si ne injurau oamenii aia) si no comment…A, o sa mai facem un blog – azi, pe care sper sa contribuiti… e despre educatie…

Cam atata! Ca dupa aia ziceti ca fac glume cu voi…

M


E viitorul de la spaniolul „amar”… nu se refera la gustul pe care munca pe care o fac li-l lasa multora dintre oamenii pe care ii cunosc.

Poate cineva sa fie fericit cu munca pe care o face? Sa se trezeasca dimineata si sa cada din pat fericit ca se mai duce o zi la birou???

Nu stiu altii cum sunt, da’ mie una imi place munca mea… Mult de tot… Sunt lenesa, asa cum spuneam pe undeva, iar munca de gandire mi se pare o chestie extraordinara… Binecuvantat fie neandertalianul ala care nu putea vana (din cine stie ce pricina) si s-a gandit intr-o zi sa se apuce de management… 🙂

Vad in jurul meu oameni care nu isi iubesc munca sau nu si-o inteleg… Si in munca mea am parti care imi plac si parti care mi se par plicti… Da’ plicti rau de tot…

Am vazut ieri un om care vorbea despre o munca nesemnificativa, din facultate… si ii straluceau ochii asa cum nu i se intampla la jobul actual… De asemenea, am cunoscut oameni care nu se potriveau cu ceea ce faceau, desi cu timpul devenisera buni in domeniu…

Dupa 5 ani de consultanta, plini de de toate… si bucurii, si tristeti, si succese, si esecuri, si bune… si unele nu tocmai bune, as putea sa ii spun unui tanar care la anu’ va da la facultate cam asa:

1. gaseste un domeniu care iti place… care te pasioneaza, de care nu te plictisesti… Daca te duci la arte plastice, nu inseamna ca nu vei putea face contabilitate… Important e sa iti urmezi vocatia…

2. fa cat mai multe lucruri la jobul, voluntariatul, cursul practic pe care ai avut ocazia sa le ai… sa nu iti fie jena sa tragi la xerox, sa trimiti faxuri, sa raspunzi la telefon sau sa fii secretara… Nu stii niciodata cine te testeaza…

3. fii sigur ca iti place ceea ce faci… Ca sa fii sigur, chiar trebe sa muncesti… Deci, fa un efort, pentru ca restul vietii tale depinde de efortul asta…

4. distreaza-te! Nu te duci la job sa te imprietenesti cu seful… si nici cu colegii. Daca asta se intampla, cu atat mai bine… Dar nu fa din munca ta ceva atat de serios incat sa nu poti sa te distrezi muncind… Aminteste-ti ca locul tau de munca nu e numai locul de unde iti iei salariul, ci si locul unde stai 8-10 ore zi…

5. dezvolta-te profesional si spiritual… Citeste… Du-te la cursuri… Ai o multime de avantaje, primul si cel mai important fiind ca esti mai competent… cunosti alti oameni, schimbi atmosfera, poate iti schimbi si viata… 

Daca nu as fi fost consultant, oare ce as fi fost? E o intrebare pusa de Elena, intr-o cercetare de-a ei… Acolo am raspuns ca probabil ca as fi fost trainer sau profesor… Sincera sa fiu, cred ca as fi putut fi orice mi-as fi pus in minte. Si cred ca ochii mei ar straluci la fel de tare ca si acum, oricare ar fi fost drumul pe care mi l-as fi ales…

Am invatat ca uneori, chiar nu esti cel mai „tare” din parcare… Dar ai intotdeauna de invatat din orice experienta, mai ales cand cei care iti transmit mesajul respectiv, poate nu experti si poate nu asa de destepti cum iti imaginezi tu ca esti, ti-l transmit cu promptitudine, cu respect si cu profesionalism.

Probabil ma veti intreba cand naiba am devenit asa de inteleapta… Ei, bine… RECENT.


Eu n-am fost niciodata intr-un team building organizat… (nici nu regret, nu lasati tonul sa va pacaleasca)

Primii care s-au gandit sa faca un team building au fost primii mei angajatori. L-au si facut… dar fara mine, ca intre timp, eu o tulisem de la ei…

Apoi au incercat si ceilalti sa faca un TB. Era aproape de sarbatori, noi implementam UNDP-ul… firma se vindea… ma rog, nu era un moment propice, iar mie una, ideea de team building imi repugna… MAJOR.

Apoi m-am mutat la cea de-a treia companie care a vrut sa faca un team building. Eram 3 consultanti, 1 asistent manager si 2 sefi… Ar fi aratat beton… Ne-au zis ca ne putem aduce si unitatile adiacente sau ma rog… „significant others”.Ma rog… nici astia n-or avut succes cu ideea de team building. (asta cu adusul partenerului de viata la team building era destul de noua… construim echipa, nu facem socializare cu angajatii si cu ale lor dureri de cap).

Am avut parte de 2 team building-uri inopinate foarte mishto…

Primul, prin aprilie, cu fetele mele de la e-Training… Am iesit la o pizza si ne-am imprietenit cu o fetita de vreo 3 anisori… Cu ocazia asta am aflat si eu cine e super nanny dintre toate colegele mele… A fost super!!!

Cel mai tare team building, in schimb, este cel pe care l-am avut acu’ 2 luni, la actualii mei angajatori… Am iesit cu o parte din colegi la o bere, pe undeva pe la Universitate, si am jucat whist de pe la 6 pana pe la 10 noaptea…

A fost beton, am avut de toate: comunicare non-verbala, leadership, aliante strategice…

Cine zice ca echipele au nevoie de plecat la Vatra Dornei, sarit cu diverse, mers pe funii si alte minuni, ca sa lucreze mai bine…

M