Noi, romanii, avem tendinta sa punem carul inaintea boilor… O fi din cauza faptului ca suntem noi mai ai naibii decat toti europenii, dar parca trebuie sa ne mai gandim la asta…
Cand am inceput sa scriu pe structurale, adica acum aproape 2 ani, primul lucru pe care l-am scris a fost cererea… Si ma miram de ce nu suna bine… La un moment dat, mi-am dat seama ca toata baza informationala era in planul de afaceri, pe care il faceam, evident, in paralel.
Am persistat in greseala asta vreo 7-8 luni, pana am lucrat cu o colega care imi zicea ca ea scrie o cerere de finantare in 3 zile. Dupa oarece research + tras de limba colegi mai experimentati + certuri interne, ratiunea a castigat – am lasat naibii cererea si m-am apucat temeinic de planul de afaceri. Cand am terminat, cererea s-a scris aproape singura…
Am invatat ca e important, ca si Consultant, sa poti sa intelegi ordinea fireasca a lucrurilor, mai ales cand ai termene limita de respectat.
In primul rand, va sunt tuturor recunoscatoare pentru comentariile de pe blog – ma bucura sa vad ca ma „cititi” si ca apelati la putinele mele cunostinte, pe care sunt mai mult decat dispusa sa vi le pun la dispozitie.
Dar, am spus si o repet – nu sunt un expert in domeniul acesta… Si nici nu prea ma omor dupa ACB. Am invatat sa fac ceva care seamana unei analize cost-beneficiu adevarate, asa cum am vazut numai pe internet, pe la americani, pentru ca trebuia.
O sa va dau niste sfaturi, pe care mi-am promis ca nu le voi da decat in caz de maxima urgenta (a venit momentul!):
– nu incercati sa gasiti o reteta pentru ACB – NU EXISTA!!! V-o spun din experienta, m-am dat cu capul de pereti si am cautat prin sute de website-uri romanesti, europene si americane, si n-am gasit.
– aveti incredere in voi si in Client – discutati cu Clientul – proiectul e mai mult al lui decat al vostru – daca el nu stie ce naiba nu merge si trebuie imbunatatit in ograda proprie, atunci nu prea are de ce sa faca proiectul, nu? Veti fi surprinsi placut ce pot face oamenii odata inteles ce vreti de la ei.
– oricine poate scrie o ACB – retineti ca tot ce aveti de facut este sa identificati bubele, sa gasiti avantajele variantei propuse, sa gasiti costurile asociate ei, de pe toate nivelele – institutional, cetateni, economie nationala, univers si sa le puneti in balanta, iar aceasta sa incline net spre beneficii.
– cititi si informati-va in permanenta – apar tot timpul pe net informatii noi, e pacat sa nu le folositi. Mergeti pe forumuri de discutii, catati oameni dispusi sa va dea materiale, faceti ceva…
Acestea fiind spune, vorba prietenei mele: Financiar-analizati fericiti!
Cu drag,
Melania
Unul dintre capitolele mele preferate din cererea de finantare este acesta…
Mi se pare mie sau AM-urile fac o mica-mare discriminare? Pai sa vedem – proiecte finantate din surse publice… in grila apare experienta in managementul proiectelor finantate din surse atrase… Dar ce are daca o firma are experienta in managementul proiectelor, dar nu din surse atrase? Ignoram faptul ca exista si proiecte finantate din bani privati… si poate sunt eu rea, dar alea sunt implementate ca lumea, pentru ca privatii nu au bani de aruncat…
Retineti cand completati aceasta parte de experienta anterioara, sa va concentrati pe selectarea proiectelor relevante, nu identice, cum au facut unii beneficiari de-ai mei. Fiti scurti si la obiect si mergeti pe tandemul obiective-rezultate-activitati principale ale proiectului. Spuneti clar titlul si numarul de referinta, precum si finantatorul si valoarea. Orice alta informatie este in plus.
Explic si unul dintre termenii care apar in cerere la sectiunea asta (fonduri publice, IFI)
– fonduri publice – fonduri provenite de la stat (cel romanesc) sau din surse de finantare internationale – MATRA, SIDA, Banca Mondiala, fondurile de cooperare, intra tot acilea…
– IFI (unii consultanti se dau mari si folosesc si termenul asta)- international financing institutions – Banca Mondiala, Comisia Europeana, FMI, Banca Asiatica pentru Dezvoltare, BERD, BEI, etc.
INTERNATIONAL FINANCIAL INSTITUTIONS
http://adulted.about.com/od/personaldevelopment/ht/smaartgoals.htm
Aici veti gasi informatii despre obiectivele SMART si SMAART.
Daca teoriile incipiente ne spun ca obiectivele trebuie sa fie Specific (specifice), Measurable (masurabile), Attainable (posibile), Result-oriented (orientate spre rezultat), Time-phased (cu limite temporale), o abordare mai noua mai adauga un A – Action-oriented (orientate spre actiune).
Cu alte cuvinte, un obiectiv bun ar trebui sa se refere la ceva specific, sa fie formulat in termeni masurabili (reducerea cu %, nr.), sa fie realist, orientat pe rezultat si delimitat in timp: evident, obiectivul pe care vi-l dadusem ca exemplu este nerealist – postul meu nu va reusi sa reduca complet numarul obiectivelor scrise aiurea.
Partea buna la link-ul pe care vi l-am transmis este ca va trimite si spre alte resurse, in limba engleza.
De ce merita sa ma gandesc la obiective in termeni SMART? Probabil pentru ca sa imi dau si eu seama ca uneori, imi stabilesc tinte cam greu de atins.
Definirea obiectivului - o provocare!
Care este distanta cea mai scurta intre doua puncte? Raspuns: linia dreapta.
Cam asa ar trebui sa fie si obiectivul proiectului dumneavoastra – scurt, clar si concis… si aliniat la dorintele finantatorului… Dar nu neaparat cu vorbele lui…
Proiectul ala o fi el doritor de finantarea lui UE, si de-aia trebuie sa aiba oaresice legaturi cu ghidurile solicitantului, dar e, inainte de toate, expresia nevoii dumneavoastra.
Inca e vacanta si ne permitem sa facem teorie… Asa ca, pentru proiectele dumneavoastra viitoare, va invit sa evitati rutele ocolitoare sau prea lungi de a ajunge in A (unde sunteti) in B (unde ati vrea sa fiti) si sa folositi, daca vi se pare utila, urmatoarea paradigma:
Obiectivul general al proiectului este sa – verb de actiune – – subiect / problema – – situatie dorita – – SMART –
exemplu: Obiectivul acestui mesaj este sa reduca complet (daca se poate) numarul proiectelor cu obiective generale aiurea, pana la urmatorul apel de proiecte (fe-martie 2009, speram)…
Comentarii recente