Dragilor,

ati simtit vreodata ca nu mai aveti timp sa terminati toate ce le aveati de facut??? ca toti trag de voi in toate partile si ca va vine sa ucideti pe careva incet…

Sincer, eu am avut cateva momente in ultimii ani cand imi venea sa ma urc pe o masa si sa urlu din toti rarunchii: „Nu mai pot!!! Lasati-ma in pace! Nu mai vreau sa mai aud nimic despre munca!!!”

Ultimele doua chestii de genul aista au fost in 2008 – una dupa alta, de fapt… Am avut, la un moment dat, o propunere pe OUG 34 la Ministerul Muncii cu niste olandezi dragi mie si treburile de la serviciu… iar imediat dupa aceea, depunerea la POS CCE axa 1 – investitii mari pentru IMM si chestiile de la serviciu, plus scoala…

A fost de vise rele… Chiar simteam ca am prea multe pe cap, dar nu stiam cum sa spun ca nu mai pot… Ma rog, dupa cateva nopti nedormite si dupa nervi si tipete, am reusit sa rezolv toate cele si a fost ok.

Ce am invatat din asta?

Am invatat sa imi umplu farfuria cu fix atat cat pot duce… 🙂

Desigur ca nu imi iese intotdeauna, dar acum stiu sa spun la timp ca nu pot, sau ca nu mai pot, si sa incerc sa mai pasez si la altii…

Melania


Impactul economic şi social al proiectului, prezentarea volumului cererii şi a beneficiilor investiţiei, promovarea către grupurile ţintă a serviciilor furnizate

Asta e o chestie foarte dragalasa… Practic, dupa analiza economica (dupa tabelele alea cu VANe si cu RIRe), ar trebui sa avem si o analiza mai detaliata a celor de mai sus.

Eu am impartit nebunia asta in 4 sub-puncte mari si late:

1. cuantificarea volumului cererii. beneficiari potentiali => o scurta analiza statistica pe regiunea respectiva / sectorul respectiv

2. promovarea catre grupurile tinta => eu ma refer aici la accesibilitate, mai ales pentru cetatean… la cum e formulata, insa, poti intelege ce vrea sufletul tau sa inteleaga

3. impactul economic => cum beneficiaza mediul economic

4. impactul social => cum beneficiaza cetatenii si restul lumii

Pentru 3 si 4 incercam sa punem si oaresice cifre, statistici, sa aratam imbunatatirea la T1 fata de T0.

Toata frumusetea asta consta in cca 5-7 pagini, daca nu vrei sa planga evaluatorul pe proiectul tau… (adica cum de-am putut trai fara acest minunat sistem informatic pana acum??? trebuie ca am fost orb!!!)

Cam atat…

M


Analiza financiară inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul de numerar cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate, durata de recuperare a investiţiei şi raportul cost-beneficiu; durabilitatea financiară a proiectului evaluată prin verificarea fluxului net de numerar cumulat (neactualizat).

Iaka asta e ce spune punctul 3…

Eu mi-am dezvoltat un text de vreo 5-7 pagini, cu ce inseamna practic nebunia asta… Ce calculez, cum, formulite, mici explicatii… E o particica destul de teoretica, dar care mi se pare musai…

Pentru e-gov, eu am inclus toate cele de mai sus si am zis cateva cuvinte despre.

Am grija sa re-amintesc: perioada de analiza, rata de actualizare recomandata, eventual alte chestii utile din Ghidul ACB. NU COPY/PASTE DIN GHID!!!!

De asemenea, am grija sa fundamentez ipoteze pentru analiza financiara…

Dupa care, purcedem la analiza cu pricina… Cheltuielile totale (aferente investitiei initiale si perioadei post-implementare) si beneficiile cuantificate (din tabelele alea de le povesteam ieri), fluxul de numerar neactualizat, fluxurile actualizate, VAN financiar, RIR financiar, durata de recuperare (nominala si actualizata), durabilitate, flux de numerar neactualizat cumulat, raport beneficii/costuri…

Dupa care, scriu CONCLUZII… In principiu, concluziile ar trebui sa fie cele care ne convin…

Melania


In 1843, un tanar ii scrie lui Thomas Carlyle (http://en.wikipedia.org/wiki/Thomas_Carlyle), solicitandu-i un sfat despre cum sa devina mai invatat. Iata scrisoarea mai jos, via http://personalmba.com (Josh Kaufmann), via http://artofmanliness.com/.

Dupa mai bine de 150 de ani, iata ca sfaturile lui Carlyle sunt inca actuale… si ce frumos le zice! Fara alte comentarii…

Chelsea, March, 1843

Dear Sir,

Some time ago your letter was delivered to me; I take literally the first free halfhour I have had since to write you a word of answer.

It would give me true satisfaction could any advice of mine contribute to forward you in your honourable course of self-improvement, but a long experience has taught me that advice can profit but little; that there is a good reason why advice is so seldom followed; this reason, namely, that it so seldom, and can almost never be, rightly given. No man knows the state of another; it is always to some more or less imaginary man that the wisest and most honest adviser is speaking.

As to the books which you — whom I know so little of — should read, there is hardly anything definite that can be said. For one thing, you may be strenuously advised to keep reading. Any good book, any book that is wiser than yourself, will teach you something — a great many things indirectly or directly, if your mind be open to learn.

This old counsel of Johnson’s is also good, and universally applicable: “Read the book you do honestly feel a curiosity to read.” The very wish and curiosity indicate that you, then and there, are the person likely to get good of it. “Our wishes are presentiments of our capabilities.” That is a noble saying, of deep encouragement to all true men; applicable to our wishes and efforts in regard to reading as to other things.

Among all the objects that look wonderful or beautiful to you, follow with fresh hope the one which looks wonderfullest, beautifullest . You will gradually find, by various trials (which trials see that you make honest, manful ones, not silly, short, fitful ones), what is for you the wonderfullest, beautifullest — what is your true element and province, and be able to profit by that. True desire, the monition of nature, is much to be attended to.

But here, also, you are to discriminate carefully between the true desire and false. The medical man tells us we should eat what we truly have an appetite for; but what we only falsely have an appetite for we should resolutely avoid. It is very true; and flimsy, desultory readers, who fly from foolish book to foolish book, and get good of none, and mischief of all — are not these as foolish, unhealthy eaters, who mistake their superficial false desire after spiceries and confectioneries for their real appetite, of which even they are not destitute, though it lies far deeper, far quieter, after solid nutritive food? With these illustrations, I will recommend Johnson’s advice to you.

Another thing, and only one other, I will say. All books are properly the record of the history of past men — what thoughts past men have had in them — what actions past men did: the summary of all books whatsoever is there. It is on this ground that the class of books specifically named History can be safely recommended as the basis of all study of books — the preliminary to all right and full understanding of anything we can expect to find in books.

Past History, and especially the past history of one’s own native country, everybody may be advised to begin with that . Let him study that faithfully; innumerable inquiries will branch out from it; he has a broad, beaten highway, from which all the country is more or less visible; there travelling, let him choose where he will dwell.

Neither let mistakes and wrong directions — of which every man, in his studies and elsewhere, falls into many — discourage you. There is precious instruction to be got by finding that we are wrong. Let a man try faithfully, manfully, to be right; he will grow daily more and more right. It is, at bottom, the condition on which all men have to cultivate themselves. Our very walking is an incessant falling — a falling and a catching of ourselves before we come actually to the pavement! It is emblematic of all things a man does.

In conclusion, I will remind you that it is not by books alone, or books chiefly, that a man becomes in all points a man. Study to do faithfully whatsoever thing in your actual situation, then and now, you find either expressly or tacitly to your charge – that is your post; stand in it like a true soldier. Silently devour the many chagrins of it, as all human situations have many; and see you aim not to quit it without doing all that it, at least, required of you.

A man perfects himself by work much more than by reading. They are a growing kind of men that can wisely combine the two things — wisely, valiantly, can do what is laid to their hand in their present sphere, and prepare themselves withal for doing other wider things, if such lie before them.

With many good wishes and encouragements,

I remain yours sincerely,

Thomas Carlyle


Ok… Partea a II-a a lectiei de ACB…

A, by the way, imi spuse colegul Leandru ca articolele despre ACB au fost „starurile” blogului meu… Dupa numarul de comentarii, am vazut ca asa este…

Tot pe ghidul de la e-gov, a doua mare parte a ACB este: analiza optiunilor (cu o nota de subsol atragatoare, care spune: Varianta zero (varianta fără investiţie), varianta maximă (varianta cu investiţie maximă), varianta medie (varianta cu investiţie medie); se va preciza varianta selectată)

Poate n-o sa va vina sa credeti, da’ acilisea au fost cele mai multe dezbateri aprinse (a se citi  „certuri”) cu coordonatorul meu. De ce?

Pai iak-asa… In primul rand, exista proiecte la care scenariile (a se vedea punctul 2 din SF „Descrierea investitiei”, 2.2. „scenarii tehnico-economice”, minim 2) pot fi considerate optiuni…

Sunt cazuri in care veti vedea si voi, optiunile sunt diferite ca de la cer la pamant…

Sunt cazuri unde nu se pot defini 2 optiuni. Sunt cazuri unde se pot defini n optiuni.

Sunt cazuri in care optiunea minimala sau medie sunt mai putin benefice decat cea maximala…

Eu fac in felul urmator: iau varianta „0” si o descriu la modul: avantaje, dezavantaje, care sunt mai multe decat avantajele… Plus aici imi iau principalele cheltuieli institutionale pe care eu sper ca le voi micsora cu implementarea solutiei X si le descriu, eventual cuantific.

Apoi iau varianta selectata – despre asta sigur veti sti cele mai multe lucruri. Reiau tabelul ala mishto de la partea 1… Am scris ieri despre asta… Si incep sa fac analiza financiara, pe model venituri-cheltuieli… Evident, Veniturile = 0, cheltuielile = infinit… Stiti si voi ce urmeaza… Am scris si despre asta, anul trecut.

Apoi incep sa cuantific beneficiile, explicandu-le pe categorii… Incep cu institutionalele, dupa care sunt cele pentru cetatean, dupa care sunt cele pentru MA.

Apoi iau varianta cealalta… Care poa’ sa fie mai scumpa, sau mai ieftina… Sau daca nu e, zic de ce nu e… Aceeasi poveste.

Fiecare dintre povestile astea are cam 1 pagina (max 5 paragrafe) de prezentare, si 5-10 pagini de argumentare a beneficiilor. Pentru fiecare beneficiu, exista un tabel specific. Sub fiecare varianta, exista un box cu concluzii…

Va reamintesc ce inseamna analiza, conform DEX: a cerceta un intreg, descompunandu-l in partile sale componente…

ACB nu e numai tabele. Si de asemenea, ACB nu e numai poveste…

Pentru ca cineva, oricine, sa aiba o idee clara si sa poata parcurge rapid povestea, cele doua trebuie sa se imbine armonios.

Maine revin cu partea a 3-a…

Financiar-analizati fericiti!

M

PS: Acum analiza voastra ar trebui sa aiba cel putin 2+2+10 = 14 pagini… Depinde daca scrieti pe landscape sau pe portrait…