Noul sindrom FOMO – Banii europeni cu orice preț în perioada 2021-2027

În ultima vreme, am tot avut de aface cu situații (și oameni, că ei le creează) în care am discutat despre fondurile europene aferente perioadei 2021-2027, în special pentru dezvoltarea întreprinderilor…

Cu riscul de a suna precum Jane Austen, se știe că orice IMM cu profit din exploatare și care nu se află în dificultate, este în căutare de fonduri europene pentru dezvoltarea afacerii… mai mult sau mai puțin cu orice preț.

Departe de mine gândul de a îi critica pe cei care elaborează ghiduri și care pun în aceste ghiduri tot felul de ghidușii… Unele sunt la ”impuse”, precum obsesia cu electricul și împotriva combustibililor fosili, altele sunt la tendințe, precum temele orizontale cât mai alambicate și mai ciudate, doar-doar om lua și noi punctajul maxim pe acolo…

Ce mă îngrijorează nu este că ducem pe undeva pe la vreo 25% din buget pe chestii inutile și ipocrite… Nope, nici pe departe… Ce chiar îmi dă coșmaruri e că, în goana după punctaj, uităm că fiecare afacere este unică și ca urmare, ar trebui să îi punctăm fix unicitatea, în contextul economic în care se află ea, și nu cât de capabilă este să primească 1 nevăzător cu placă Braille și să îi dea 3 informații pe care oricum le-ar fi primit și telefonic sau în alte moduri. Pentru că, ce să vezi? Majoritatea business-urilor din țara asta nu sunt pregătite să aibă nici clienți cu dizabilități, d-apăi angajați… Dar pentru 6-8 puncte acolo, ce nu facem noi?

Chestii de bun simț, precum colectarea selectivă a deșeurilor, reutilizarea, hai chiar și elemente de economie circulară, devin obsesii de-a dreptul. Ce dacă nu e musai ca o firmă sa facă asta? Ce dacă poate în unele cazuri, chiar nu poți să faci altceva decât să arunci? Lasă, să luăm punctajul!

Aceasta este ultima versiune a sindromului FOMO (Fear Of Missing Out-frica de a nu pierde experiența) în rândul celor care vor bani europeni – să ia punctaje cât mai mari, cu chestii inutile și declarative (decât atât!) în detrimentul nevoilor reale.

Sigur că am mai spus lucrul ăsta și îl voi mai repeta: fondurile europene nu sunt pentru oricine, ci doar pentru aceia care își asumă binele cu ghidușiile despre care vorbeam, asistența nerambursabilă cu efortul financiar propriu și respectarea unor reguli care nu au întotdeauna sens și aplicabilitate cu pragmatismul omului care vrea să se salute cu banca pentru chestii mai practice.

Cam atât pentru astăzi. Sper să revin curând.