Foarte pe scurt…
Vreau sa le multumesc tuturor celor care mi-au trimis raze de soare, ganduri bune si zambete (si comentarii) – se stiu ei… Si ii stiam si eu… 🙂
V-am zis ca asta o sa fie reactia – nu imi place cand am dreptate si zau asa… e o povara tare grea…
Intrebare: este sau nu normal ca o persoana sa fie tot timpul fericita si cu gura pana la urechi? Eu zic ca nu – mi se pare imposibil sa fii intotdeauna zambitor. Ceea ce putem face cu totii – si ceea ce incerc sa fac eu tot timpul – este sa recunoastem o ocazie de a fi nefericita si complet gretoasa si sa o transformam intr-o ocazie de a zambi. E destul de usor, odata ce ai suficient exercitiu si eu am avut ocazia sa exersez destul de mult in ultima perioada.
Dar… pentru ca vorbim de raze de soare, vreau sa va spun ca am de ce sa fiu recunoscatoare, pentru ca am o multime de prieteni care imi zambesc zilnic, care ma sprijina si ma suporta… Iar printre ei, e o persoana care se roaga pentru mine si pentru fiecare dintre prietenii nostri.
De-asta nu pot sta incruntata si cu norul pe deasupra capului prea mult timp… Si de-asta nici nu fac asta.
Melania
No Comments on “raze de soare…”
You can track this conversation through its atom feed.