Neatza tuturor!
Of, de cand voiam sa abordez tema asta!
Sper sa o pot face si mai formal, dar, pana una-alta, ma apuc si eu de o scurta interventie in lumea managementului de proiect si a managementului ego-ului in proiecte.
People can’t long tolerate a ruler, nor can a master his servant, a maid her mistress, a teacher his pupil, a friend his friend nor a wife her husband, a landlord his tenant, a soldier his comrade nor a party-goer his companion, unless they sometimes have illusions about each other, make use of flattery, and have the sense to turn a blind eye and sweeten life for themselves with the honey of folly.
–Erasmus, In Praise of Folly
Mi se pare ca acest citat al lui Erasmus este oportun discutiei, mai ales ca vorbim despre o chestie serioasa in management, in general si in managementul de proiect, in special.
Gestionarea ego-ului mie mi se pare oarecum sinonima gestionarii conflictelor. De multe ori, sunt conflicte care nici macar nu se manifesta asa cum ar trebuie sa se manifeste un conflict… Imaginea mea ideala despre conflict = cineva trebuie sa fuga de bombe… Imaginea generala a conflictului in organizatii si in proiecte? Persoane botoase, care fac sau nu fac, stiind foarte bine care sunt consecintele lui a face sau a nu face… 🙂
Problema cu ego management e ca, de multe ori, nici nu stii ca ai o problema. Tu esti linistit si iti vezi de treaba ta, e liniste si frumos afara si ai deadline la activitatea tz poimaine, iar expertul tau Gigel, care e ofuscat pe nu stiu ce problema (care tine de ilustra ta persoana sau de ilustra sa persoana), in loc sa isi faca treaba pentru activitatea tz si sa te trimita la stramosi, nu face ceea ce trebuie si nici nu zice nimic. Sau se ia la harta cu expertul Ionel si creeaza o atmosfera perfect stimulativa pentru munca, facandu-i pe toti cei din jur sa vrea sa omoare pe cineva…
Trebuie sa recunosc ca imi place partea asta din management, pentru ca imi plac oamenii. La un moment dat, cand eram mai tanara, eram chiar foarte buna la ego management (pentru ca sunt Gemeni si deci sunt suficient de duplicitara sa imi si iasa)… dar stateam prost la self-ego management… Adica impacam capra, varza, lupul si managerul de proiect, dar nu eram in stare sa ma impac pe mine cu mine si cu cele din jur.
Daca e sa incepi de undeva in ego management si in conflict management, trebuie sa incepi cu tine. O sa cercetez chestia asta si ma intorc la ea cat pot de repede.
Melania
5 Comments on “project management si ego management…”
You can track this conversation through its atom feed.
Emmy says:
Exista solutii.
De exemplu: cedeaza controlul cuiva mai nebun ca tine.
Sunt infinit recunoscatoare ca exista un Ilmusha pe lume.
Posted on 6 aprilie 2011 la 6:50 pm.
melania says:
In ceea ce priveste conflict management, sunt de acord.
Aici optiunile sunt multiple: de la confruntare, pana la renuntare. Nu cred ca cineva poate invinovati pe altcineva de insuccesul unui proiect, derulat in conditii conflictuale.
In ceea ce priveste gestionarea propriului ego, nu stiu daca as putea sa gasesc o solutie externa… cu toate ca probabil ca exista suficient de multi oameni mai nebuni ca mine.
Posted on 7 aprilie 2011 la 9:58 am.
Emmy says:
Mda. Gandim la fel, dar invers.
Referitor la MP, „anything goes”, cata vreme este util proiectului (i.e. se ating obiectivele proiectului).
Ref. managementul personal – ma gandesc serios sa externalizez aceste servicii. De fapt, am cam facut-o si merge (mai) bine. Dar tot i-am scos ochii pe tema asta, asa, preventiv.
Posted on 7 aprilie 2011 la 12:22 pm.
irina says:
Exista o singura solutie ( parerea mea ) , poti evita orice conflict daca le faci pe toate ca pe una singura…! 3 in 1 .
Posted on 20 aprilie 2011 la 12:34 pm.
irina says:
🙂
Posted on 20 aprilie 2011 la 12:35 pm.