Maine e 1 decembrie.
Deci, nu conteaza ca e criza – maine vom avea o zi in care vom medita asupra a ceea ce inseamna a fi roman.
Am mai trecut prin exercitiul asta, am primit si felicitari si suturi… Trecem peste.
Vazui azi pe avocatnet.ro un articol privind o initiativa legislativa legata de alocatiile copiilor… Nu am mai discutat chestia asta o data, prin vara? Eu imi aduc aminte ca da. Si atunci, ca si acum, dreptul la alocatie era al copilului, nu al parintelui si toti copiii erau egali (asa zice Constitutia).
De asemenea, stabilisem si ca, daca ii stimulezi pe unii sa faca copii (Doamne fereste! n-am nimic impotriva, daca vor sa faca, n-au decat!), ii stimulezi pe altii sa isi bage picioarele si sa nu mai faca mai nimic.
Deci! Ce spune initiativa cu pricina? Daca ai venitul mediu sub salariul minim brut pe tara, copilul tau ia X. Si tot asa… De la 10% pentru cei cu venituri mici-mititele, 3 % pentru cei cu venituri mititele-medii si 1% pentru cei cu venituri nesimtite (adica cum puii mei iti permiti sa iei mai mult de 1900 de lei/luna, gigele?)…
Mishto, mai ales ca anul asta, MEDU a modificat nu stiu ce hotarare, ordin sau ce o fi fost, prin care acorda burse sociale pentru copiii cu venituri mici (media era de 150 lei/membru de familie) pentru a-si putea continua studiile, scazand venitul cu pricina cu 1 ban.
Iata, deci, pentru ce ne-am obtinut independenta si pentru ce am luptat in primul macel mondial.
Melania
3 Comments on “din nou, praf in ochi…”
You can track this conversation through its atom feed.
Emmy says:
Eu sincer nu prea cred ca amarastenii aia de soldati care au luptat dezbracati la Marasesti-Marasti-etc luptau pt statul social.
Posted on 2 decembrie 2010 la 11:25 am.
melania says:
@ Emmy
Nici eu…
Pentru ceva, ceva, tot au luptat ei.
Ceea ce ma dispera e ca nu mai stiu in ce sa cred, Emmy.
De fiecare data cand ma gandesc ca facem, ca tara, un pas inainte… ma trezesc ca, de fapt, facem doi pasi inapoi.
Melania
Posted on 2 decembrie 2010 la 11:42 am.
Emmy says:
Hm…cu dragostea pt Romania e ca-n citatul acela din rugby (cand se vaita rugbistul la antrenor ca i-au rupt oasele adversarii): „Shut up and shove”.
De-abia in momentul in care vezi ca a-nceput sa-ti raspunda si sa-ti dea inapoi cate ceva… de-abia atunci ar trebui sa devii suspicioasa.
Until then, shut up and shove.
Posted on 2 decembrie 2010 la 1:58 pm.