mare e gradina…

De ceva timp incoace postez din ce in ce mai rar.

Sincera sa fiu, nu mai am puterea sa scriu, ca subiecte am o groaza… Pur si simplu ma prosteste ceea ce se intampla in jurul meu de la o vreme incoace si asa ca prefer sa stau calma de tot si sa pastrez nivelul indoielii celor din jur cu privire la inteligenta si capacitatea mea de intelegere si de toleranta.

Citesc azi (ce-i drept, sa-mi fie rusinica, pentru ca subiectul e vechi), ca bancile vor sa preia o serie de sarcini ale organismelor cele intermediare (o-i-uri de acum incolo prin articol). Ca asa s-au uitat niscaiva oameni dashtepti si umblati, nu ca noi, astia care habar nu avem pe ce lume traim, peste gardurile cele europene, in curtile lui Patrocle si lui Cezar (n-am gasit alte personaje) si au vazut ca la ei, asa e…

Si, in marea lor competenta… care de mare ce era, nici ca se mai vedea (apai, la inaltime, mai greu cu soarele aista), si in marele lor tupeu, bancile (sau reprezentantii lor), considera ca ele ar putea sa preia neste task-uri de la gigeii si marioarele de prin o-i-uri, care munceste vitejeste pe n-25% salar si semneaza pe milioane de euroi… Asa, ne-platiti si ne-ingrijiti si uitati di tata suflarea pamanteasca si mai ales de capii tarii asteia…

Boooooon!!!

Cand se uitara dansii peste gardurile celea, oare nu se uitara si ca majoritatea bancilor care cik preluara rolurile de o-i-uri, le-au dat mai departe la… 1, 2, 3, ta-ta-ta-ta-ta-ta! firme de consultanta… ca doar nu isi vor freca functionarii cei bine platiti ai bancilor manecutele pe dosarele de finantare ale aplicantilor… nu? ce sa mai zicem de cele 4 criterii de selectie bine cunoscute sau de alte trivialitati…

Cred ca viitorul propus de mine este unul sumbru, dar hai sa exploram… Din ce „traieste” firmele de consultanta? Din scriere de proiecte si din implementare de proiecte… Si, uneori, din monitorizare si evaluare…

Da-le ocazia sa isi bage gherutele in cascaval, si iaka conflictul de interese cat casoaia lui Vlad Dracu’…

Deci… mie nu mi se pare o idee buna… Mai mult, nici lui Vladut nu i se pare o idee buna… pe bune, mi-a zis el mie, ieri, intre doua gangureli si o sticluta cu ceai: „Mela, acilea ceva miroase urat – si poti sa imi verifici scutecul, nu e de la mine!”