false idealuri…

Citeam aici despre false idealuri ale societatii prezente: casa, masina, cariera…

Cel mai mult mi-au placut comentariile – merita citit si articolul, dar comentariile…

Ce critici am eu?

Cum poti sa iti intitulezi postarea: „economisirea pentru copil este admirabila” si apoi sa listezi o suma de lucruri pe care le vei face (cu ce?) pentru a veni in sprijinul copilului tau?

Eu n-am vazut in postarea asta ce va face mamica cu pricina pentru a ramane sanatoasa, pentru a ii asigura copilului un acoperis deasupra capului si pentru a se asigura ca acel copchil, ajuns la o varsta venerabila, poate sa isi vada de nepotii proprii si sa uite de muma-sa, parcata pe undeva printr-un azil de lux?

Lasand la o parte ce va zice mama mea despre postarea asta, mie mi se pare ca cel mai bun lucru pe care i-l poti oferi copilului tau este dragostea si intelegerea de care are nevoie cand creste, un plasture pe genunchiul julit, o portie de cartofi prajiti in loc de supa cu patrunjel care nu ii place, o carte in loc de ultimul gameboy, un computer de ultima generatie cand a intrat la liceu (sau, ma rog, la grupa pregatitoare, dupa caz), o caseta cu Shania Twain pentru ca tocmai a iesit de la Bac super happy cu nota 10 la romana, o vacanta la mare, de unul singur pentru ca e baiat mare (si fara avertismente de genul „da’ sa nu intri, mama, in apa), o discutie de corazon in jurul mesei din bucatarie, inainte sa il trimiti la culcare… Ceea ce ii poti oferi mai bine copilului tau sentimentul ca are o familie… si ca se poate baza pe ea.

Deci… Economisirea e minunata. Inainte de a pune bani la ciorap pentru copil, trebuie sa pui bani la ciorap pentru tine, pentru ca azilul ala e al dracului de scump.

Cand pui la ciorap bani pentru copil, ai grija sa le spui si parintilor tai (fericitii bunici) de chestia asta, pentru a impiedica „best practice”-ul: „ia la mamaia, sa ai si tu de o ciocolata”, si la fel si matusilor si unchilor la fel de fericiti… din acelasi motiv.

Cand te gandesti sa il duci in jurul lumii, anunta-i pe toti, ca poate ii aduc juniorului o carte, un puzzle, o chestie interesanta si asa mai incolo… stimulandu-i curiozitatea, dorinta de a invata, inteligenta si creativitatea.

Si, ori de cate ori poti, ia-l si intreaba-l: „gicule, tu ce vrei, mama, de la viata? cum te vezi tu cand o sa cresti mare? ce crezi tu despre chestia asta?”

O sa va mirati, copiii chiar spun lucruri traznite… Dar unele dintre ele chiar au sens. Si culmea, un copil care a fost consultat in legatura cu planurile cincinale ale dezvoltarii sale chiar va avea incredere in sine, dorinta de a fi mai bun, dorinta de a invata si constiinta ca ai lui trebuie rasplatiti pentru eforturile de a-l face OM.

Cam atat de la o individa care nu prea vrea sa aiba trebi cu crescutul de copii…

M