Dumnezeu, in taxi…

Ce mai lipsea din actuala criza economico-financiara si de toate felurile? Ei, bine, poate doar Biserica…

Insa, intr-un articol pe care il gasiti aici, organul cel mai inalt al acesteia (atentie! habar nu am daca e sau nu e cea mai mare si grozava autoritate executiva sau de care o fi a Bisericii), Patriarhia, vine si spune ca lucrarile la lacasurile de cult ar trebui continuate…Iata si motivatia:

„Consideram inselatoare opinia conform careia trebuie facute economii, inclusiv prin sistarea lucrarilor la lacasurile de cult aflate in constructie, deoarece prin edificarea unui lacas de cult se intareste solidaritatea si cooperarea dintre credinciosi, inclusiv intarirea vietii spirituale, care permite oamenilor sa depaseasca orice fel de criza, fara sa se autodemoleze, ajungand la deznadejde sau la dezumanizare. In eventualitatea intreruperii lucrarilor deja incepute sau a amanarii inceperii construirii de noi biserici deja proiectate exista riscul deteriorarii rapide a constructiei aflate in curs de executie, precum si a materialelor de constructie achizitionate”, potrivit unui comunicat al Patriarhiei Romane, citat de Mediafax.

Culmea e ca sunt de acord, partial, cu cele spuse de comunicat…

Autostrada aia faimoasa, de multe miliarde de dolari… Pentru aia nu s-au cheltuit bani pe materiale, pe exproprieri, pe tot felul de autorizatii, avize si acorduri si acordulete? Pai alea nu inseamna nimic?

Sau poate nici n-or mai fi existand materialele si ce s-o mai fi cumparat…

Asa, niste tipi, care ar trebui, in opinia mea, sa munceasca, isi exprima parerile despre educatia religioasa aici. Eu am facut parte din generatia care a facut ore de religie. Mi-ar fi placut o abordare mai… universala a acesteia, exact cum spun unii si altii chiar pe forumul asta – era mai buna o educatie privind istoria religiilor, ca sa nu cresc sa am prejudecati privind Islamul sau iudaismul. Eu nu le am… da’ altii poate nu-s asa destupati ca mine.

Eu sunt nascuta ortodoxa… sunt un copil al generatiilor care treceau pe langa biserica si nu intrau (dar, din cate stiu, ai mei isi faceau cruce in gand, pe ascuns). Am fost invatata „Inger, ingerasul meu” si „Tatal Nostru” de bunici. Bunicul meu din partea tatei, Dumnezeu sa il odihneasca, era un tip dur de tot, dar tinea la datini si la sarbatori.

Pe unde am fost, am cunoscut oameni credinciosi si oameni necredinciosi. Am cunoscut oameni pentru care Biserica era un loc de refugiu, pe care propriii copii ii priveau ciudat. Si totusi, credinta le-a fost intotdeauna un sprijin si, in ciuda tuturor, oamenii astia rezista si tin capul sus. Am cunoscut oameni pentru care Dumnezeu nu inseamna absolut nimic – am lucrat pentru oameni de genul asta…

Si am crescut intr-o perioada in care credinta si Dumnezeu is chestii mult prea mari ca sa le pricepem noi, toti prostii… si nu sunt trendy deloc…

Eu cred. Cred ca exista Cineva sau Ceva, dupa umorul sau, uneori cred ca poate fi femeie, iar uneori barbat… care ne pazeste fiecare pas. Dar nu imi trebuie sa ii spun „Dumnezeu” sau „Allah” sau in orice alt fel.

Cred in puterea unui dar facut din inima. Cred in toleranta… Cred intr-o mai mare sau mai mica doza de umilinta… Cred ca roata se intoarce, orice am face…Cred ca prietenia si colegialitatea nu sunt doar niste cuvinte din DEX.

De asta nu sunt de acord cu sefii Bisericii romanesti… Dumnezeu e peste tot. Dumnezeu e in mainile chirurgului care te opereaza, e in acel educator care iti ofera stiinta, este in persoana care te ingrijeste, este cu tine cand mergi sa cumperi de mancare si e aproape si atunci cand te tunzi… Si cine m-a vazut pe mine imediat dupa ce m-am tuns stie de ce…

Eu sunt de parerea lui Munthe – te poti ruga oriunde, la orice cotitura, dar nu poti opera oriunde… Mai bine construim mai multe spitale, decat mai multe biserici… Dar asta e doar parerea mea…

Oricum, mergand zilele trecute cu taxi-ul, am avut surpriza sa am o discutie cu un domn sofer, care lucra part time ca taximetrist si care mi-a spus, foarte linistit – in ciuda traficului – ca el isi gaseste linistea in Biblie… Ca pot sa rad, dar asta este modul lui de a se descurca in lumea si in ziua de azi…

Nu m-am gandit pana acum la Dumnezeu intr-un proiect… Ma intreb cum ar arata El acolo.

M