Uneori, e bine ca citesc o chestie si ma loveste dintr-o data: wow! asta e ceea ce imi trebuia sa mai fac un pas inainte!
Dau un exemplu din Larry Winget inainte de a va povesti despre nice si good people… Larry povestea ca a citit o chestie care i-a facut creierii sa explodeze: „iarta pentru ca ai TU nevoie sa ierti, nu pentru ca merita a fi iertata persoana care ti-a gresit”. Chestia cu iertatul si uitatul – cel putin pentru mine – e doar pentru sfinti.
Asa… Cei mai multi oameni care ma cunosc ar spune despre mine ca nu sunt o persoana draguta (nice). Cei mai dragi mie spun ca sunt aricioasa si ca prima senzatie pe care o au este de „fereste-te, ca musc si sunt veninoasa!”… Dupa ce ma cunosc mai bine, cei mai multi spun: „ok, nu esti tu prea prietenoasa, dar esti un om bun”…
Ceea ce ma aduce la diferenta intre oamenii buni si oamenii draguti. Evident ca ne-am dori cu totii sa fim oameni draguti, sa parem numai lapte si miere, oamenii aia care nu se enerveaza, care nu spun lucruri rele, care sunt intotdeauna exact asa cum te astepti sa fie… Yep!
Si apoi sunt ceilalti… Doamne! Sunt enervanti, vorbeste parca gura fara ei si te trezesti ca iti trantesc una de nu stii ce te-a lovit, ocazional tipa si urla, par a nu se controla, mai ales cand critica… fac mishto si in general nu poti sa ii suferi, pentru ca dau impresia ca nu te pot suferi.
Totusi, in momentul in care rahatul e pe cale sa explodeze, te trezesti cu ajutor de la gura-mare ala, care te-a pizduit in toate felurile… si nu de la cel mai bun amic al tau, cu care iti petreci pauzele de cafea…
Oamenii buni nu sunt intotdeauna draguti. Nu sunt nici macar pe aproape de definitia „dragalaseniei”. Oamenii buni nu simt nevoia sa fie altcineva decat cine sunt: se enerveaza, spun ce gandesc si de cele mai multe ori, nu prea se forteaza sa isi aleaga cuvintele si atitudinile.
Eu am incercat sa ma inconjor de oameni buni… Dragalasenia devine obositoare la un moment dat, de-aia ii prefer pe cei mai putin draguti, dar pe care stiu ca ma pot baza.
6 Comments on “nice people vs good people”
You can track this conversation through its atom feed.
Uite un articol foarte bun! Nu dragut, ci bun.
Sincera sa fiu, ma crezi ca eu ma feresc de oamenii „draguti”, nu stiu de ce.
Posted on 18 martie 2010 la 1:24 pm.
un articol in atentia specialistilor HR (sau RU)
Posted on 18 martie 2010 la 3:03 pm.
Mi-a placut foarte mult acest articol.Felicitari!
Posted on 19 martie 2010 la 12:16 pm.
Eu sunt probabil printre exceptii… Am momente cand sunt un om extraordinar de dragut – pana la nivelul la care iti vine sa versi sau sa te duci sa ceri analize pentru diabet de dragut. 🙂
Lucrul cu oamenii ajuta… HRD-ul ajuta… Dar si faptul ca am ochelarii aia pretend roz.
Aseara, de exemplu, am stat de vorba cu niste oameni. Le-am zis de la inceput sa lase formalismul la o parte – lucram cu totii in acelasi domeniu, deci putem sa luam o pauza de la formalitate si de la comercial si sa ne comportam ca niste oameni normali care or sa lucreze, sau nu, impreuna.
Am ras cu oamenii aia. Am impartasit niste idei si niste ganduri cu oamenii aia. Si mi-a placut de ei.
Eu cred ca chestia asta cu oamenii buni si oamenii draguti merita dezbatuta cu vocile, cu capul pe perna, inainte sa adormi si sa visezi ceea ce a visat Emmy cand a citit prima versiune a comentariului… 🙂
Eventual, mai poate fi dezbatuta la o cafea, cu unul sau doi oameni buni pe care ii ai aproape.
Specialistii de hasher inca nu au priceput nimic din ce inseamna dezvoltarea resurselor umane, pentru ca ei fac managementul resurselor umane… 🙂
Melania
Posted on 19 martie 2010 la 1:10 pm.
Acum daca-ti spun ca eu te-am considerat intotdeauna (inca de la bun inceput) o persoana nice, ma injuri?
N-am inteles de ce te consideri aricioasa. Ma mir de mult pe tema asta.
Posted on 20 martie 2010 la 5:30 pm.
Daca nu sunt aricioasa cu tine si cu alte cateva persoane, nu inseamna ca nu sunt aricioasa.
Termenul de comparatie e simplu – ar trebui sa ma vezi in acelasi context cu fratele meu… 🙂 Sau cu tata.
M
Posted on 20 martie 2010 la 8:49 pm.