Dragii moshului (nu stiu care mos, am zis si eu asa),
Se apropie 2 termene limita importante pentru consultantii si consultantele ce isi desfasoara cu entuziasm si cu mare placere activitatile in zilele noastre…
Primul este cel cu care se chinuie si subsemnata, adica cel de la POS DRU, unde, surpriza!, lucrurile sunt mai incurcate decat The Young and the Restless, ca nu se mai intelege din Ghidul acela cine cu cine si de ce, si cand si cum, si mai ales cat, daca va apucati sa cetiti paginile 59, respectiv 60… Si aflu si eu de la onor fonduri-structurale ca exista un nou Director al AMPOSDRU (deci nu mai e DOAMNA IOVA????), care scoate tot felul de declaratii din gurita dansului… Acum inteleg de ce ma ignora AM POS DRU la scrisoarea care ar fi trebuit sa primeasca raspuns saptamana trecuta, conf cu onor legea romaneasca – max 5 zile lucratoare pentru un raspuns la intrebari de interes public si nu prea dificile… Sau macar o scrisoare, acolo, sa imi spuna:”Gicule, nu stiu si iti raspund in 30 de zile!”… ei, consideram ca am primit-o pe asta, a doua, si ne relaxam… Oricum, pentru mine ramane un mister cum se evalueaza, pana la urma, aplicatiile pe POS DRU…
Al doilea deadline (si chiar ca e linie a mortii) e la onor OI PSI… pe nici mai mult, nici mai putin de Operatiunea 3.2.1. – e-guvernare… Ghidul e facut cu capul unui cercetator, zic eu, si cu oaresice urme de sociolog si inginer – adica e structurat ghinishor, e clar ce vrea sa spuna, da’ se poticneste in aplicabilitate… M-am aventurat si eu pe acolo, ca sa nu sufere oaresice colegi singuri… Mi-a trecut, m-am invatat minte, buba mare, doare rau, cucui maine…
Mai ramane pentru la iarna un alt termen limita care ii cam place subsemnatei, ca de! e cu formarea profesionala… si nu oriunde, ci chiar la AM PO DCA… Deocamdata, ca scriitor de propuneri ce ma aflu, ii consider pe baietasii astia de la AM PO DCA chiar normali la cap (si nu zic asta ca sa am o intrevedere de 10 ani de la Facultate placuta, fara lovituri de umbrela in cap de la fosta mea colega de grupa, ci pentru ca chiar e valabil si Ghidul, iar ei nu te ocolesc prin Sudan ca sa ajungi in Patagonia)… Eu zic ca tine de „Sa traiti!” si ii felicit pentru reusite! Dar… va rog, oameni buni, lasati-o mai moale cu cerintele la achizitii publice pe nenorocitele alea de strategii, ca sa ne putem apropia si noi de ele… 🙂
Anyway… cam asta zic eu in noaptea asta… Plec sa ma hodinesc, ca deja o iau pe campii!
Spor la scriituri!
Melania
12 Comments on “(ne)multumiri…”
You can track this conversation through its atom feed.
ADRIAN STOIA says:
Iubesc DRU!
DRU, încă din etapa PHARE, este cel mai fascinant progam, nu te poți plictisi lucrând cu el. Te distrezi copios auzind ce au pățit alții și te iei cu mâinile de cap când treci tu prin asemenea experiențe.
PHARE: sfaturile „expertilor” la implementare sunt in top 10 ever. Iată „”mostre de exemplu”:
– Anglia nu e în UE: de departe cea mai penibilă, adică au sunat și au spus că au discutat chiar între ei, la birou, au verificat și nu e în UE. Noi eram pe jos de râs și i-am întrebat de Marea Britanie…
– după achiziție faci factură numai cu storno TVA;
– licitația terminată, achiziția făcută de câteva luni și pentru că nu auziseră de criteriul de atribuire „preț fix” au recomandat să se refacă toate documentele cu alt criteriu de atribuire.
POS DRU 2008: am avut probleme foarte mari la înregistrarea cererii on-line cu limitarea numărului de caractere pentru că eu scriu numai cu diacritice. Pentru că îmi place să înjur SMART am aflat că administrarea site-ului e facută de niște italieni și că diactiticele reprezintă o chestie de ASSume. Și cum nu te pui cu prostul pentru că întâi te aduce la nivelul lui și apoi te bate prin experiență, cererea pentru 2009 a fost scrisă fără diacritice.
POS DRU 2009: la câte modificări au făcut, sunt convins că s-au oprit numai pentru că „LISA” terminat dicționarul. Cum adică Erată la Corrigendum? Ce zici maică(le)!? Evaluatorii cu câte grile o să lucreze?
Posted on 22 octombrie 2009 la 9:09 am.
Mihaila Raul says:
Pana la urma ramane o problema legata de factorul uman. Daca si-ar alege oamenii pe baza de concurs real, calitatea ar fi alta. Dar in buna traditie romaneasca un post se scoate la concurs cand se stie candidatul castigator, iar cerintele sunt facute pe masura candidatului. De exemplu, la monitorizare proiecte la OIR (nu spui care) au pus conditia studiilor economice. Eu sunt inginer dar cred ca stiu sa citesc un bilant mai bine decat absolventi de management de la Spiru Haret. Eu nu indeplineam conditiile.
Posted on 22 octombrie 2009 la 9:18 am.
Emmy says:
Si totusi voi de ce va zbateti atata cu POS DRU / proiectele tip FSE? (Va rog sa nu interpretati gresit intrebarea: vine de la un om cu ERDF/FEDR in sange… care nu „vede” culoarea FSE si nu reuseste sa creada cu adevarat in utilitatea acestui tip de programe.) Care sunt satisfactiile, pentru ca nemultumirile par destul de evidente?
Posted on 22 octombrie 2009 la 5:04 pm.
melaniacoman says:
satisfactii??? please… stai sa termin cu ce fac aici si iti povestesc si despre ele…
Posted on 22 octombrie 2009 la 5:07 pm.
Leandru says:
Proiectele finantate pe FSE ma pun intr-o incurcatura mai mare decat cele FDER..Cum sa implementezi usor un proiect soft pe POS DCA, sa zicem, cand nu ai infrastructura dezvoltata ? Imi tot bat capul unde sa-i trimit pe potentialii clienti sa-si umreze „scursurile”: fac bugetul pe deplasari la 700 km ca sa fiu sigur ca ajung si ii cazez la 5 stele ca poate oraganizatorii cursurilor nu stiu ca exista4 sau 3 stele..Acestea se rezolvau mai usor daca existau sali, laboratoare reabilitate in zona proiectului. Suma minima pentru buget este de 400.000 lei iar asta tradusa in costuri de oportunitate inseamna pentru orice primararie bget mic,800-900 m de drum comunal astfaltat, 1500 – 2000 m retea apa sau 1000 – 1500 m canalizare si nu „hartii”. Mare discriminare facuta APL-urilor…
Posted on 22 octombrie 2009 la 5:26 pm.
melaniacoman says:
1. PO DCA – Programul Operational „Dezvoltarea Capacitatii Administrative” nu este sectorial. Este pur si simplu un program operational, la fel ca cel regional sau ca cel de asistenta tehnica…
2. Cine vrea sa invete – va argumenta chiar prietena mea Emmy, care a facut seminarii la Vrancea cu 25 de lei (fursecuri) si pe care veneau primarii si reprezentantii altor autoritati publice locale numa’ s-o asculte – va invata oriunde.
3. Daca alocarea financiara e gandita cu fundul… sau nu… eu una cred ca are niste chichite PO DCA: parteneriatul fiind una dintre aceste chichite… In plus, real education nu face Primaria, ci o universitate sau o institutie de formare de alt tip, care vazui eu – da’ nu mai stiu daca vazui bine, is eligibile ca solicitanti…
Ma doare capul si mai am de numarat… REVIN
Posted on 22 octombrie 2009 la 7:07 pm.
melaniacoman says:
bun! revenit!
Emmy, tu trebuia sa te faci inginer dupa sociologie, da’ timpul nu e trecut… 🙂
nemultumirile cui? si in legatura cu ce?
Proiectele FSE au si ele utilitatea lor – mai ales atunci cand sunt facute cu cap si gandite intr-un cadru suficient de larg incat sa aiba si impact.
EX: nu voi avea nicicand incredere intr-un training pe audit finantat de FSE, dar voi avea o deschidere mare catre un proiect pentru reintegrarea in comunitate a somerilor cu varsta peste 45 de ani, cu conditia ca astia sa nu fi fost someri in ultimii 10 ani… atunci nu imi mai pun problema ca sunt in varsta, imi pun problema ca e alta problema la mijloc…
Posted on 22 octombrie 2009 la 11:37 pm.
Perparim Demi says:
Felicitari Melania, ai talent, si ai deschis cutia ghidurilor. Am un curs in desfasurare prin care vreu sa initiez niste tineri „scriitori de proiecte”, si ma gandesc, cum dracu si ce metoda de citire a ghidurilor sa predau ( am mai multe variante), de sus in jos, de jos in sus, din exterior in interior si invers…..Cred ca cel mai bine este sa lasi ghidul ceva timp deoparte ca sa se coace, dar nu sunt sigur. Voi ce ziceti?
Posted on 23 octombrie 2009 la 8:33 am.
melaniacoman says:
Pai… pai… pai… sa vedeti cum am invatat eu sa citesc ghiduri, caiete de sarcini, etc…
Se iau niste stickere din alea mici, colorate, se tin la indemana, impreuna cu un marker.
Se ia ghidul, CS-ul sau cartulica, se citeste ca o lectura usoara – sa zicem Libertatea,dar articol cu articol – dupa care se reia fiecare articol in parte.
Se pune sticker-ul colorat acolo unde consideram ca e important: ex. chelt eligibile, intensitatea co-finantarii…, fata d la pagina 5… 🙂
Se marcheaza in galben (ca restul culorilor sunt suparatoare) textul important, sa sara in ochi…
Se aplica in mod frecvent timp de cateva saptamani, dupa care intra in sange si gata…
Posted on 23 octombrie 2009 la 8:40 am.
Perparim Demi says:
OK, asta este valabil cind ghidul este batut in cuie si are toata informatia necesara, fara sa aiba goluri pe care trebuie sa le cauti in alta parte. De exemplu, in ghiduri nu se spune nimic despre ce directive primesc, sau despre politici de moment adoptate de autoritatiile. Din experienta am inteles ca in afara de criterii de evaluare din ghid, mai sunt si alte ne scrise, dar care se spuna/scapa in alta parte…
Privind din elicopter, orientarea sau decizia de ma baga sau nu, necesita mai multe info , intuitie, relatii…
Posted on 23 octombrie 2009 la 9:11 am.
Codrin says:
Metoda de citit ghiduri: astepti intai sa fii sigur ca este ghidul final (cam pana in ultima zi de depunere a proiectelor de obicei:D <- cum s-a intamplat in ultima sesiune pe 322), iar atunci listezi frumos ghidul, te inchizi intr-o camera fara telefon, net si fara sa stie nimeni ca esti acolo si citesti cu atentie…bineinteles, markerele si stickerele mentionate de tine,Melania trebuie sa fie intotdeauna la indemana..!
Am ajuns o data sa fac floricele si alte chestii pe ghid ca ma innebunise modul in care fusese scris.
Posted on 24 octombrie 2009 la 9:56 am.
melania coman says:
De acord si cu Dl. Demi si cu Codrin – dar chiar trebe sa asteptam pana in ultima zi?
Asa cum la licitatii avem clarificari, si pe ghiduri vor aparea corrigendum-uri si erate. Si avem dreptul, nu-i asa, de a solicita si noi clarificari, la randul nostru.
Eu am descoperit ca discutiile cu colegii sunt benefice – ori ajungem la concluzia ca nu am inteles nimic, ori chiar ne clarificam unii altora cele neintelese.
Si nu pot sa ignor nici helpdesk-urile… Adica – atunci cand suferi, din cauza unui ghid, evident, de ce sa suferi singur???
Posted on 24 octombrie 2009 la 10:46 am.