Ok… Partea a II-a a lectiei de ACB…
A, by the way, imi spuse colegul Leandru ca articolele despre ACB au fost „starurile” blogului meu… Dupa numarul de comentarii, am vazut ca asa este…
Tot pe ghidul de la e-gov, a doua mare parte a ACB este: analiza optiunilor (cu o nota de subsol atragatoare, care spune: Varianta zero (varianta fără investiţie), varianta maximă (varianta cu investiţie maximă), varianta medie (varianta cu investiţie medie); se va preciza varianta selectată)
Poate n-o sa va vina sa credeti, da’ acilisea au fost cele mai multe dezbateri aprinse (a se citi „certuri”) cu coordonatorul meu. De ce?
Pai iak-asa… In primul rand, exista proiecte la care scenariile (a se vedea punctul 2 din SF „Descrierea investitiei”, 2.2. „scenarii tehnico-economice”, minim 2) pot fi considerate optiuni…
Sunt cazuri in care veti vedea si voi, optiunile sunt diferite ca de la cer la pamant…
Sunt cazuri unde nu se pot defini 2 optiuni. Sunt cazuri unde se pot defini n optiuni.
Sunt cazuri in care optiunea minimala sau medie sunt mai putin benefice decat cea maximala…
Eu fac in felul urmator: iau varianta „0” si o descriu la modul: avantaje, dezavantaje, care sunt mai multe decat avantajele… Plus aici imi iau principalele cheltuieli institutionale pe care eu sper ca le voi micsora cu implementarea solutiei X si le descriu, eventual cuantific.
Apoi iau varianta selectata – despre asta sigur veti sti cele mai multe lucruri. Reiau tabelul ala mishto de la partea 1… Am scris ieri despre asta… Si incep sa fac analiza financiara, pe model venituri-cheltuieli… Evident, Veniturile = 0, cheltuielile = infinit… Stiti si voi ce urmeaza… Am scris si despre asta, anul trecut.
Apoi incep sa cuantific beneficiile, explicandu-le pe categorii… Incep cu institutionalele, dupa care sunt cele pentru cetatean, dupa care sunt cele pentru MA.
Apoi iau varianta cealalta… Care poa’ sa fie mai scumpa, sau mai ieftina… Sau daca nu e, zic de ce nu e… Aceeasi poveste.
Fiecare dintre povestile astea are cam 1 pagina (max 5 paragrafe) de prezentare, si 5-10 pagini de argumentare a beneficiilor. Pentru fiecare beneficiu, exista un tabel specific. Sub fiecare varianta, exista un box cu concluzii…
Va reamintesc ce inseamna analiza, conform DEX: a cerceta un intreg, descompunandu-l in partile sale componente…
ACB nu e numai tabele. Si de asemenea, ACB nu e numai poveste…
Pentru ca cineva, oricine, sa aiba o idee clara si sa poata parcurge rapid povestea, cele doua trebuie sa se imbine armonios.
Maine revin cu partea a 3-a…
Financiar-analizati fericiti!
M
PS: Acum analiza voastra ar trebui sa aiba cel putin 2+2+10 = 14 pagini… Depinde daca scrieti pe landscape sau pe portrait…
10 Comments on “ACB – partea a doua…”
You can track this conversation through its atom feed.
Mi se pare oarecum hilar sa faci o ACB pentru un proiect care totusi nu ii gasesti o alternativa credibila demna de luat in analiza obtiunilor. Asa cum am vazut in multe SF-uri analiza optiunilor este facuta ca sa iasa castigatoare solutia ta, aceea care ti-o doresti, tu sau clientul tau. Spre ex. o statie de epurare sau o scoala care trebuie reabilitate nu prea gasesti alternative la ele. Ce poti face ? Altele noi ? Le privatizezi ? Insasi tema proiectelor ne obliga sa nu facem o analiza serioasa avand in vedere simplitatea lor. Majoritatea analizelor deja sugereaza solutia ori rostul ei este tocmai de a demonstra care este mai viabila din 2 sau mai multe optiuni extrem de atragatoare. Spre ex la modernizarea unei comunicatii pt a facilita transportul de marfuri putem analiza mai multe cai: feroviar, rutier sau aerian. Nu trebuie neaparat daca avem un drum national sa-l scoatem castigator ca asa trebuie. Nu este de mirare ca UE are pretentia de ACB-uri la proiectele peste 50 mil Euro. Acolo gasesti optiuni mai atragatoare decat a nu face nimic sau a face ceva.
Posted on 30 septembrie 2009 la 6:48 pm.
Total de acord…
La o scoala, variantele sunt mai simplu de gasit… Dau un exemplu:
am o scoala pe care o pot reabilita utilizand o combinatie X de lucrari de constructie, arhitectura, instalatii sanitare, instalatii electrice, instalatii de ventilatie… sau o combinatie Y a acelorasi elemente.
La X si Y pot aparea diferente de costuri la lucrarile de constructii, de exemplu… sau la instalatii electrice…
Sau, tot la o reabilitare de scoala, pot avea surpriza ca scoala sa fie construita pe la 1900 toamna si sa apara pe lista de monumente cu bucluc. Din start, voi avea o mica-mare problema legata de o varianta modernista – n-o sa pot folosi modelul arhitectural nu stiu care, ca trebuie sa pastrez specificul arhitectural…
Teoretic, insa, pot sa iau in considerare o varianta modernista…
In cazul transporturilor, ma tem ca nu sunt specialista… dar mie mi se pare ca orice ai argumenta, e ok…
M
Posted on 30 septembrie 2009 la 7:12 pm.
Dar ce te faci cand ai ACB -ul de facut la reabilitarea iluminatului stradal prin panouri fotovoltaice si ti se cere sa nu iasa beneficiu si tu totusi ai cu varf si indesat… de , ca tot de rau auzi
Posted on 8 octombrie 2009 la 7:12 pm.
Recunosc, m-ai prins!
Ce faci?
Hai sa iti zic ce cred eu:
1. Asta se face in RO? Si sigur nu e sora cu proiectu’ lu’ Opre cu autostrada suspendata?
2. Cum se rezolva problema captarii sezoniere a luminii solare prin panouri fotovoltaice?
3. Care sunt, de fapt, costurile chestiutelor alora care transforma energia solara in energie… electrica, banuiesc?
4. Unde vor fi amplasate?
5. Care ar fi traseul energiei pana la becu’ ce lumineaza noaptea?
6. Ce beneficii imense are toata povestea asta in afara de faptul ca imi da mie una bucata durere de cap, cand chiar nu am nevoie?
7. Pe bune se face chestia asta? La Romanica? Seamana cu forajul pe luna, de-aia intreb…
Posted on 8 octombrie 2009 la 8:47 pm.
am motivat-o social dispar mortii din accidente si hotii de la colturi.asa ca dai un ban da’ face
Posted on 13 octombrie 2009 la 1:12 pm.
Referitor la analiza optiunilor, subiectul discutat, presupun ca optiunile luate in discutie se refera la optiunile specificate in Studiul de Prefezabilitate, in cazul in care exista vreunul. Studiul de Prefezabilitate se intocmeste, cf HG 28 pentru obiectivele de investiţii noi, inclusiv extinderi, ale căror documentaţii tehnico-economice intră în competenţa de aprobare a Guvernului. Ar trebui sa se intocmeasca pentru toate obiectivele de investitii noi. Asta nu e singura neregularitate din legislatia romaneasca.
Posted on 29 octombrie 2009 la 11:34 am.
Draga Roxana,
Pentru unele dintre analizele cost-beneficiu – dau aici exemplu e-gov, analizele sociale, etc., unde nu exista studiu de prefezabilitate, identificarea optiunilor se face pe baza a ceea ce ai – adica studiul de fezabilitate sau nota de fundamentare.
Neregularitati? Eu nu vad de ce trebuie sa se aplice legislatia in litera ei, ci in spiritul ei. Dar, la Romanica, litera e mai strong.
Melania
Posted on 29 octombrie 2009 la 11:41 am.
Nu vad de ce s-ar intocmi ACB pentru toate proiectele noi de investitii cand Ghidul UE cere ACB numai pentru proiectele mari de investitii, care in cazul nstru ar fi cele pentru care exista SPF. Ma rog, lasand de o parte analizarea legislatiei, in cazul in care nu exista SPF ne legam de ceea ce avem, adica propria noastra imaginatie si mai cateva date precum cele din SF.
Posted on 29 octombrie 2009 la 11:54 am.
buna ziua!
Sunt o cetateana romana,diplomata si locuiesc in Italia.Aici,in Italia,energia elctrica realizata pe baza panourilor fotovoltaice este utilizata in cantitati industriale,pe baza ajutoarelor de la stat.Pot deveni poducatori de energie atat persoanele fisice cat si iinstitutiile publice de varie natura.Vroiam sa va cer niste informatii referitoare la productia de energie in Romania,pe baza energiei solare fotovoltaice,care sunt criteriile si subventiile guvernului,daca exista un ajutor statal in masura percentuala,care sa favorizeze crearea energiei electrice pe baza acestui siatem curat.va multumesc.
Posted on 9 august 2010 la 5:13 pm.
In Romania exista doar energie verde pe banii tai.Cand vine vorba de finatare europeana ,inarmeaza-te cu rabdare si Fenobarbital.Poate cei noi care vor venii sa fie mai practici.
Posted on 25 noiembrie 2012 la 11:13 pm.