Ziceam in postarea anterioara de cum vine chestia cu selectatul consultantului…
Vad tot mai multe titluri de genul: Veniti la cursul de scriere cutare si cutare… Cel mai tare curs de scriere de proiecte… Certificatul lui papuc… etc.
Intrebare: de ce ii mai stresam pe oameni sa vina la cursuri, cand noi, de fapt, vrem sa le vindem consultanta?
Adica… oare cei care fac cursuri de genul acesta nu isi dau seama ca e posibil sa intalneasca oameni mai destepti ca ei pe acolo? Mai informati decat ei? Mai competenti?
Si atunci, vorba lui Etienne, care dadu un comentariu frumos, desi nedrept – mie nu mi se pare ca functionarii publici sunt nepregatiti, ci doar nemotivati sa ofere sprijinul pe care ar trebui sa il ofere – nu ne bagam oare singuri in gura lupului?
Daca as fi in situatia unora, eu le-as zice onest: Frate, trebuie sa traiesc si eu… Fac o prezentare, vino incoa’, fa bine si gandeste-te la ce idei de proiecte ai, astea ar fi domeniile, eu nu vreau sa te fac mai destept ca mine si nici doctor in scriere de proiecte, ci vreau sa iti iau banii… Asa ca hai sa nu ne mai ascundem dupa firul de pai, nici tu nu vrei sa scrii, nici eu nu vreau sa te invat – fa-mi treaba mai usoara si cere-mi consultanta! De fapt, sa stii ca numai uitandu-ma la tine imi dau seama ce probleme ai… Hai sa iti explic eu cam cum le poti rezolva, ok?
Mda… probabil ca ar merge cu copii de 3 ani jumate… Dar clar nu cu clientii din ziua de azi… Nu stiu, inca ma mai gandesc la un how-to normal la cap de abordat clienti… Ma bucur din tot sufletul ca nu sunt front-woman decat rar… 🙂
Probabil ar ramane oamenii cu sechele…
Etienne Ignat says:
daca nu sunt motivati…atunci de ce mai stau…cand s-au anagajat cunosteau toate necunoscutele. eu nu cred ca la servici nu faci curat pe birou cand pleci pentru ca nu e in fisa postului sau nu esti destul de motivata financiar. In cazul in care te duci la serviciu si prestezi 2 ore iar restul de 6 stai pentru ca tu crezi ca de atat te plateste, atunci imi pare rau de situatie, probabil asta e si motivul marilor nemultumiri din RO, totusi nu ne putem baga picioarul in tot.
O sa ma fac eu mare politician si sa vezi cum ii ard pe toti care se sperie de munca.
P.S. Gandeste-te cum ar fi ca timp de o saptamana toti din mediul privat sa lucreze in mediul public si invers…
Posted on 11 iunie 2009 la 2:06 pm.
melania coman says:
Comentariu la PS – nu ma pot gandi la asa ceva… N-am chef nici de ras, nici de plans…
Posted on 11 iunie 2009 la 2:22 pm.
ssmsibiu says:
Dragii mei,
imi face o deosebita placere sa citesc – din cand in cand – unele materiale scrise pe ….unele blog-uri… dar, din pacate, de prea multe ori regasesc acest „mit” al „incompetentei” sau al „somnului lin” generalizat din institutiile publice. Mi se pare nedrept si – mai ales – incorect. Am impresia ca nici unul dintre cei care acorda asemenea calificative, nu a lucrat nici un minut intr-un asemenea sistem.
Vreau sa spun ca eu am plecat acum cativa ani din sistemul bugetar, nu pentru ca nu se lucra, ci pentru ca – desi stresul si munca erau deosebit de intense – salariul era „blocat” in prevederi legale de genul: vechime, studii… si atat….
Am urmat o facultate cu profil economic (unde am apreciat in special marketing-ul si analiza economica)iar dupa trei ani de „tranzitie” am intrat in sparsit in sistemul privat. Aici, de peste 8 ani, astept sa regasesc ca se intampla macar ceva din „minunile” vietii economiei reale: „competenta este evaluata la adevarata valoare”, „cel care munceste este apreciat si rasplatit”, „se iau masuri in legatura directa cu piata”…..si alte stereotipuri de genul acesta.
Nimic dintre acestea nu se intampla. Incompetenta e in floare pe toate palierele, intamplatorul/hazardul se regaseste in mai toate deciziile….. Doamnelor si domnilor, am impresia ca acest sistem este o „bomba cu ceas”. ….si totusi, criza aceasta nu este chiar intamplatoare. Vorbesc in cunostinta de cauza si cu un profund sentiment de uimire, in nici un caz de ranchiuna. Ma aflu de cativa ani intr-o firma privata care genereaza o cifra de afaceri de peste 200 milioane euro, cu certificari „ISO”, in care, pana nu demult se facea un titlu de glorie din faptul ca cei mai multi dintre „specialisti” nu au nici o pregatire in respectivul domeniu. E strigator la cer…. si acesti domni apar la televizor si spun ca „sistemul” nu-i ajuta (chiar daca cel mai adesea e adevarat) sau ca „scoala” scoate doar incopetenti (chiar daca….in pacate… e tot mai adevarat).
Constat ca acest sector privat, ca si politicul de altfel, promoveaza in cele mai multe cazuri TUPEUL. Nu este nevoie nici de scoala, nici de pregatire, nici de „7 ani…”. E nevoie de cat mai mult TUPEU.
……si din pacate, efectele sunt tot mai evidente, atat in sectorul economic cat si in politica de la toate nivelurile.
Eu nu am TUPEU, dar fiica mea are. Am lucrat in sistemul de invatamant si de ceva timp am simtit ca astea sunt „asteptarile” societatii noastre, astfel ca am incercat sa-i dau frau liber acestei „aptitudini”.
In rest, toate cele bune….
Posted on 13 iunie 2009 la 9:57 am.