Acesta este un text al unui e-mail catre un amic, in care eu ii explicam ce am inteles eu din manualele de analiza cost-beneficiu pe care le-am devorat in anul care a trecut…
Pentru ca aceasta mica parodie de mai jos sa fie corelata si cu ceva teorie, va recomand cu caldura Documentul de lucru 4 al Comisiei Europene, care poate fi gasit pe urmatorul link: http://www.nord-vest.ro/download.aspx.
ACB reloaded
E o secventa logica – proiectele viabile si profitabile se pot sustine singure, iar de la o anumita rata de rentabilitate in sus (si de la o anumita durata de recuperare), vorbim de proiecte care nu numai ca se auto-sustin, ci mai si castiga pe deasupra.
Filozofia UE este sa sprijine proiectele a caror valoare este mai mult indreptata spre utilizatorul final si societate- fie prin reduceri de taxe (in special proiectele de infrastructura de transport si drumuri), fie prin reduceri de timp pierdut (IT, drumuri), fie prin cresterea ocuparii (dezvoltarea resurselor umane, masuri active de piata muncii), fie prin curatarea mediului inconjurator (mediu, drumuri), etc…
Astfel, cand declara ca un proiect nu aduce venituri, o autoritate publica declara asa: Eu voi face un proiect de interes general – din asta vor beneficia cetatenii mei, cetatenii altor judete, mediul economic (imi cresc investitiile sau imi imbunatatesc calitatea fortei de munca, etc), mediul inconjurator (curat deseuri, reduc noxe, etc.) si la urma, eu, ca autoritate publica.
Analiza initiala e costuri – tinde la infinit, venituri – 0. Cash-urile sunt negative, situatia este nasoala – in fine, esti autoritate publica, deci veniturile de autoritate publica tot de la stat vin. Investitia nu se recupereaza in vecii vecilor…
Dupa asta, vii si spui – ok, eu ca autoritate, am totusi si niste beneficii – ca urmare a implementarii proiectului X – dau exemplu citirea contoarelor de lumina si proiectul ar fi ca ele sa fie puse in afara apartamentului / casei si cel de la lumina nu intra in casa si nu pierde timp sunand la usi si asteptand sa i se deschida -> ca autoritate, angajatul meu termina ce are de facut intr-un timp de doua ori mai scurt => am o economie de 50% la timpul lui de lucru. Costurile initiale salariale (in situatia 0) devin venituri, si scazi din ele costurile salariale cu proiect => economia de salarii.
Mai are economii si la faptul ca daca ii gandesti lui cititorul de contoare traseul in mod eficient si ii incluzi dimineata citirea in zona A – Unirea si dupa masa incasarea in zona B – Vatra Luminoasa, ala rezolva de nu stiu cate ori mai multe apartamente / case / zone si 2 probleme, intr-un timp mai scurt, cu economii la transport si la salariu. Deci in loc sa faca 2 drumuri in 2 directii, are unul singur, de la A la B. Si uite cum am mai facut niste economii…
Dar, daca eu, autoritate publica imi scot banii de pe proiect din asta, de ce sa imi mai dea UE AFN? Simplu, pentru ca nu mi-i scot – si aici apare chestia aia cu RIR<X% (putem sa zicem rata inflatiei, de exemplu)… Daca RIR e > ca X%, orice banca, sa zicem, iti poate acorda un imprumut. Sa nu zicem ca te duci la o banca comerciala – poate te duci, ca primarie, pe un proiect UNDP sau pe Banca Mondiala, sau pe BERD… Deci tot un fel de finantare soliciti… numai ca e rambursabila – si aia vor sa stie cum dracu le dai tu banii inapoi, daca nu soliciti taxe… Ca nu poti sa le spui ca lui UE – imi pare cu regret, dar asta e proiectul… Noi am pus contoare, dar nu merge butonul… 🙂
Si atunci, concluzia esta ca proiectul asta trebuie sa fie viabil si sustenabil (economiile>0 pe fiecare an de analiza), cu un termen de recuperare decent (adica nu 2 luni si nu 30 de ani) si cu beneficii sustenabile si relevante pentru institutia aplicanta – i se imbunatateste activitatea, creste eficienta, creste satisfactia angajatilor, etc.
Si am stabilit cum e cu necesitatea ajutorului si cu partea de analiza financiara a ACB… Au nevoie de ajutor, ca nu ii finanteaza nici o banca si asta e ffff clar.
Oportunitatea – adica de ce contoare si nu… foraj pe luna? – asta vine din beneficiile aferente societatii – asa-numitele externalitati. Asta inseamna costuri pe care beneficiarul final este dispus sa le plateasca pentru ca acest proiect sa fie implementat (ala care iti citeste lumina oricum e platit tot din banii tai, onor contribuabil, nu-i asa?) si din beneficiile aferente beneficiarului final (nu-i mai suna ciudatul ala de la lumina la usa, nu mai alearga de la serviciu sa ii descuie sa citeasca lumina, deci nu mai are probleme cu seful in fiecare a 3-a joi din luna, etc). Si aici este valoarea economica… Si intre 2 proiecte sau mai multe, iei decizia pe baza a ceea ce se cheama gut feeling, pana la urma – oare care dintre ele va avea un impact mai mare? Asta care vrea sa puna contoare? Ala care face autostrada cu compania X? Ala care face e-learning? Si ii iei pe fiecare la bani marunti in sensul:
– asta cu autostrada – poate sa imi aduca, daca se realizeaza, FDI (foreign direct investment) in valoare de 30 mld de euro in primul an post-implementare… Cand se va termina si cat va tine asfaltul? God knows…
– asta cu contoarele – poate sa imi aduca beneficii sub forma de economii in valoare de 50% din salariile cititorilor si incasatorilor mei, care sunt de toti, in Bucuresti, care e zona pilot, sa zicem, 720 de insi, ceea ce ma duce la o economie anuala de… sa zicem iarasi, 12,9 mil lei/an. Mai nimic… Mai castig un abonament la 5 insi / luna, din optimizarea traseelor => 86.400. Investitia este in jur de 50 mil lei… in 4 ani mi-am recuperat-o, sunt boier… Ca externalitati – timpul beneficiarilor finali – o ora pierduta de la serviciu, in fiecare luna, asta inseamna 5,6 lei ca salariu, si 12 lei la PIB. Daca inmultesti cu, sa zicem, 200.000 de oameni din zona Unirii extinsa deserviti de serviciul asta => una bucata economie la PIB de 2,4 mil / luna. E ok?
– foraj pe luna – yeah, right… Desi eu spun intotdeauna sa gandim „big”.
Cam asta ar fi logica interventiei acesteia…
Aici se termina emailul, cu rugamintea de a primi feedback pe povestea de mai sus…
Este parerea mea. Mi s-a spus ca asta este varianta simplista – deci probabil exista una si mai complicata. Nu ma consider expert in analiza cost-beneficiu, cred doar ca daca avem putina bunavointa, oricare dintre noi poate deveni macar un analist critic al fiecarui proiect pe care se gandeste sa il depuna si isi poate analiza la rece nu numai beneficiile, ci si costurile, si nu numai pe ale lui, ci si pe ale societatii.
Cele mai multe proiecte care sunt finantate de fondurile europene sunt destinate dezvoltarii economice si sociale, reducerii disparitatilor regionale intre Romania si Statele Membre.
De aceea, proiecte care virtual nu au cum sa aduca profituri, aduc beneficii imense societatii… De aceea sunt ele finantate si de aceea putem spera ca in mai mult sau mai putin timp, sa ii ajungem din urma pe nemti sau pe olandezi… Dar asta depinde de atitudine, mai mult decat depinde de finantarea sau nu a proiectelor noastre… 🙂
22 Comments on “Cum am inteles eu ACB – analiza cost-beneficiu… Rog specialistii sa ma contrazica…”
You can track this conversation through its atom feed.
interesant articolul, am observat ca la sfarsit s-a terminat intro stare in care se vrea a face si bine, romanule fi mai neamt. e greu din ce in ce mai greu…
Atitudine…as lua atitudine impotriva tuturor cu amenzi sa nu poata sa le duca, si pe urma…ii ajungem si pe nemti si pe olandendezi, si daca crasnim putin din dinti si pe finlandezi.
Posted on 19 decembrie 2008 la 4:58 pm.
Felicitari! Cometariu de foarte buna calitate. Dar cum faci cu proiectele negeneratoare de veniuri si pentru care prin programul de finantare se solicita cash flow pozitiv pentru fiecare an si analiza facuta strict pe proiect?
Toate cele bune!
Posted on 19 decembrie 2008 la 5:20 pm.
Datul cu presupusul e traditie la romani. Fara o abordare profesionista, cu metodologii acceptate in practica, toata lumea face analize cost beneficiu si valoreaza zero…. Credibilitatea lor e nula.
Asa ca puneti mana si invatati si lasa-ti superficialitatea pentru bugetul familiei proprii nu pentru fondurile europene.
Posted on 19 decembrie 2008 la 5:49 pm.
Ultimul tom despre ACB vine de la Jaspers – nu stiu cine a apucat sa-l vada. Ar trebui sa fi aparut deja.
George a pus problema foarte bine – ne dam cu presupusul… Mai am si eu cativa prieteni de la facultate care acum lucreaza prin ministere si nu e niciodata usor sa povestesti cu ei de vremurile bune – invariabil ajungem la discutii despre munca si nici unii nu uitam ca suntem de partea opusa a baricadei. Nici mie si nici lor nu ne place sa zicem ca n-am inteles nu stiu ce naiba… Dar din cand in cand, ma ia gura pe dinainte si le zic ca sunt in ceata cu cutare lucru din Ghid si primesc clarificarea din gura calului, cum se zice.
Dupa ce am citit Ghidul privind ACB, Documentul 4 de lucru, plus cateva analize cost-beneficiu extraordinare facute de niste americani si puse pe net – da, exista astfel de lucruri pe net, mi-am dat seama ca noi gresim fundamental in abordarile noastre. Pentru noi totul trebuie sa se reduca la bani… Si atunci, va intreb eu, cum s-ar mai construi sosele? Cum ar mai face cineva statii de epurare? Alea sunt proiecte de utilitate publica, teoretic negeneratoare de venit.
Revin la comentariul lui George – eu nu imi dau cu presupusul – eu asa am procedat cu analizele cost-beneficiu pe proiectele pe care le-am scris. Sunt proiecte pentru diverse institutii publice, negeneratoare de venit (deci ii raspund si lui Dan).
O fi bine, nu stiu. Astept si eu, ca si ceilalti consultanti cu proiecte in evaluare, sa aflu cum e bine.
La concluziile de mai sus am ajuns dupa o discutie cu o foarte buna prietena care acum ceva timp a lucrat in fostul MIE, pe infrastructura si a vazut la viata ei multe ACB-uri pentru drumuri, in special. Mi-a explicat partea de baza – cum iei un proiect negenerator de venituri (!) si cum il transformi intr-un proiect viabil si finantabil: venitul inseamna taxa incasata (sunteti de acord?) sau un tarif pus pe un serviciu public. Ma rog, nu e chiar definitia din Regulament, mi-am promis ca o sa las definitiile la o parte.
Analiza cost-beneficiu vorbeste despre beneficii, nu despre venituri. In cazul proiectelor negeneratoare de venit, veniturile sunt 0. Beneficiile organizatiei, insa, pot fi surprinzator de mari – economii de timp, economii de resurse, aspecte de utilitate economica, etc. Pe astea trebuie sa le cuantificam in bani (in masura in care putem face asta).
Iar daca le extindem la nivelul utilizatorilor – iau exemplul unui drum local intre 2 comune – deja beneficiile localnicilor sunt majore – acces mai rapid la scoala, la spital, la serviciile de utilitate publica. Plus revirimentul economic al zonei…
Deja vorbim despre o valoare economica a proiectului.
Etienne ma face sa zambesc – eu am lucrat cu olandezi si dintre toti Dutch-ii cu care am lucrat, doar 4 merita sa imi doresc sa ajung ca ei, experti adevarati, profesionisti pana in varful unghiilor.Ei gandesc foarte mult cu emisfera stanga a creierului, iar noi prea mult cu cea dreapta… Ratiune versus emotie… De-aia ne cam invartim in cercuri, din pacate…
Posted on 19 decembrie 2008 la 10:35 pm.
Strict pentru George – doar pentru ca nu exista un sablon, nu trebuie sa te opresti si sa te pui pe picioarele dindarat.
Cine stie cine te va felicita pentru metodologia pe care ai elaborat-o?
Pe mine m-a felicitat Clientul (profesor intr-o Universitate), care intamplator preda ACB la master de specialitate spunand ca e cea mai completa si bine structurata si argumentata analiza pe care a vazut-o. In plus, a ajuns si material didactic. Am de ce sa fiu mandra, nu?
Posted on 19 decembrie 2008 la 10:49 pm.
Da. E corect.
Problema ACB este ca orice ipoteze se fac, orice metodologii se folosesc si orice rezultate se obtin sunt toate atacabile si criticabile. Oricine iti poate contrazice rationamentul de estimare a beneficiului sau costului social X, externalitatii Y sau costul de oportunitate Z. Singurele ACB credibile sunt cele facute de persoane/entitati credibile cum ar fi marile firme de consultanta. In rest, esti mic…esti atacabil.. nu esti credibil… De unde pana unde valoarea timpului este de 3 Euro pe ora? De ce nu 3.5? Ai date pentru Romania? Nu. Folosesti date din alte tari.. dar sunt comparabile? Asa ca …. un ACB bun este un ACB facut de o persoana credibila.
Posted on 20 decembrie 2008 la 9:10 pm.
De fapt, sunt date din Romania… O sa vezi ca daca imparti PIB-ul estimat la 220 de zile lucratoare, cu 8 ore pe zi, cam atata iti da.
Faptul ca esti o firma mare nu iti da profesionalism. Banuiesc ca nu ai stat fata in fata cu un recrutor ca Deloitte, care iti spunea: Da, ai un CV impresionant si vad ca ai lucrat la aceeasi firma cu X, care e directorul nostru de dept. Y. Si, ai luat legatura cu X inainte de interviu?
Mi s-a parut culmea!
Ca si mentiunea ca le pare rau ca in contract se va stipula ca nu mai am voie sa mai fac si altceva, ca de exemplu voluntariat… Gigelu’ respectiv era presedinte onorific la nu’s’ce ONG.
Ipocrizie, infatuare si prostie crasa cat cuprinde. Cand am iesit de-acolo si am respirat aerul poluat de la Victoriei, m-am gandit ca nu mi-as ierta-o niciodata daca as semna contract cu ei.
Ca sa nu ma puna intr-o astfel de situatie, mi-au trimis, dupa vreo luna, un raspuns din ala sec – nu stiu cine naiba le scrie, ca sunt de pus in rama… Pe scurt: E clar ca nu ai suficiente datorii, deci nu te putem controla si fundurile noastre sunt mult mai importante decat competentele deosebite pe care ni le-ai fi putut aduce. Maybe some other time! Yeah, right…
Adevarul e ca nici eu nu-s dusa la biserica… Daca vad ca e nevoie sa dau lovituri nepermise, o fac fara regrete. Nu voi lasa niciodata pe nici un expat sa vina in tara mea si sa o critice – asta o pot face numai eu.
O seara buna!
Posted on 20 decembrie 2008 la 11:26 pm.
Eu prefer ultimul ghid scos de CE pt ACB in iunie.(cel dupa care au copiat si cei care „au gandit” HG 28 :)))) E mult mai complet decat doc no. 4 si in plus au fost corectate toate greselile din versiunea anterioara a ghidului pt instrumentele de pre-aderare.
Nu cred ca se pune problema de consultant credibil ci de sursa credibila pt datele utilizate. In definitiv orice ipoteza pe care o folosesti in analiza trebuie argumentata. Cu cat argumentezi mai bine, cu atat esti mai greu de atacat. Am colaborat destul de mult cu cei de la Jaspers si pt fiecare informatie de intrare mi se cerea sursa si argumentarea. Si faza cu Romania… este adevarat, nu avem o paleta atat de larga de date la dispozitie, dar asta nu inseamna ca ele lipsesc cu desavarsire. In plus, tocmai asta e motivul pt care se tot incearca definitivarea ghidului national pt ACB, pt ca si Jaspers-ul s-a lovit de aceeasi problema in Romania: lipsa datelor. Si pana la urma pt externalitati au reusit sa mai remedieze problema. oricum sunt bune si ghidurile pe sectoare pe care le-au facut si care in mod normal trebuiau publicate pana la sfarsitul anului.
Stiu ca poate pt marile firme e mai usor, dar sincer, am vazut proiecte destul de ridicole chiar si de la consultanti credibili. Din pacate, pt proiectele mici, intotdeauna se va pune problema credibilitatii consultantului (asta si pt ca evaluatorii nu au intotdeauna experienta necesara). Macar pt proiectele majore conteaza mai mult continutul decat autorul in sine.
Posted on 29 decembrie 2008 la 5:53 pm.
Buna,
in Romania ACB este inca inteles si aplicat gresit de catre autoritati, unele dintre ele il aplica motamo dupa documentul cadru nr.4 , iar altele mai schimba cate ceva. Problema e ca il faci ca sa fie facut. ACB rezultat nu o sa reflecte niciodata realitatea.
Posted on 6 ianuarie 2009 la 3:20 pm.
Sunt de acord cu Ioana cu privire la sursa credibila pt datele utilizate si argumentatia solida.
As avea si eu o intrebare … cum se calculeaza (sau estimeaza) valoarea reziduala la un drum (comunal sau judetean … nu conteaza)???
Am vazut cateva ACB unde erau trecute sume sau procente, dar nimeni nu justifica modul de calcul al acesteia.
Multumesc anticipat
Posted on 7 ianuarie 2009 la 3:11 pm.
Cosmin!
nu pretind sa inteleg ce Dumnezeu vor oamenii astia cu valoarea reziduala – eu nu am reusit sa ma prind cum sta treaba cu VR in cazul proiectelor de IT.
Documentul cel cu numarul 4 zice:
Valoarea reziduală: valoarea netă actuală a activelor în ultimul an al perioadei de referinţă selectate pentru analiza de evaluare.
Iti mai dau si un link http://www.nord-vest.ro/file.aspx?d=367 – la pagina 102. E util, dar eu nu am inteles nimic. 🙂
Totusi, eu nu as putea sa iti spun cum faci calculele astea. O sa mai intreb si revin cu un topic nou.
Melania
Posted on 13 ianuarie 2009 la 5:35 pm.
Buna ziua!
As dori sa stiu si eu ce studii, cursuri etc, trebuie sa fac pentru a putea face si eu ACB in cadrul proiectelor sau cu ce sa incep mai intai. In prezent , ca studii, am terminat ASE, masterul in management „dimensiunea europeana a managementului organizatiei” si am foarte multe cursuri si experienta in achizitii publice
Adresa mea de e-mail este [email protected]
Va multumesc anticipat
Posted on 17 ianuarie 2009 la 2:10 pm.
Buna ziua.
De ceva timp ma caznesc sa inteleg cum se realizeaza o analiza cost beneficiu. Poate cineva sa ma instruiasca si pe mine? Sau sa imi indice niste lucrari de analiza cost beneficiu gata facute? Sau niste cursuri (te duci si inveti) practice. Nu ma intereseaza doar teoria ca am citit si eu dar e greu sa aplici in situatii reale ce citesti. Multumesc anticipat.
Posted on 21 ianuarie 2009 la 11:17 am.
La fel ca si cei care au scris inaintea mea, ma lovesc constant in elaborarea ACB de lipsa unor documentatii credibile, pe care mai apoi sa le poti folosii mai apoi ca model. Am de realizat o ACB pentru reabilitarea unui Ambulatoriu al unui Spiatl Judetean. Cei de la ADR considera ca Ambulatoriul genereaza venituri si au cerut sa fie introduse in analiza Veniturile din contractul cu Casa de Asigurari de Sanatate. Dar aceste venituri nu dunt destinate reabilitarii spitalului, nu sunt suficiente nici macar sa acopere salariile si medicamentele necesare desfasurarii activitatii zilnice.
De asemenea am studiat ACB pentru diverse proiecte, unele dintre ele deja arobate. Va spun drep ca m-am socat vazand cat de prost erau facute. Erau incomplete, fara date suficiente, etc. Intr-un cuvant facute de manuiala. Si totusi au fost acceptate. ar alte proiecte, doar pentru ca nu sunt semnate de un nume MARE, de firma de consultanta sau de un renumit profesor universitar, sunt respinse si sunt purecate panna la ultima cifra.
Daca cineva a mai realizat o ACB pentru un spital, si e dispus sa ma lamureasca si pe mine si sa imi trimita lucrarea pentru comparatie,va rog sa imi raspune-ti.
Posted on 5 februarie 2009 la 2:02 pm.
ACB
dupa cum vad, pentru multi dintre noi, aceasta insiruire este o eroare. doar stim din clasele primare ca de fapt e ABC, nu?
citind comentariile de mai sus imi dau seama de ce prin mainile mele trec gramezi de studii de fezabilitate succinte dar pertinente pe 15 pagini, avand atasate ACB-uri frumos colorate cu grafice mirifice, pe cate 80 de pagini, bineinteles scumpe, care nu spun nimic, ci doar iau ochii celui care plateste. Sa nu mai spun ca in cele 80 de pagini, aproape niciodata nu se gasesc cele 4 cifre de baza: FN, V/C, VAN, RIR.
Valoare reziduala la drum? Oare am citit bine? Oare o fi valoarea la care putem vinde drumul dupa ce l-am amortizat? Oare o fi economist cel care s-a gandit la asta?
Veniturile in cazul unei investitii pe drumuri cominale pot fi constituite din taxe? Am citit bine? Oare a auzit cineva de drumuri comunale pe care se percep taxe?
Cat despre:”ce studii trebuie sa fac pentru a face un ACB”…?
Oare cei care fac ACB, stiu ca daca au facturat asemenea servicii unei autoritati publice vor returna in timp banii pe care i-au primit (cupa controalele curtii de conturi)? A inteles cineva ca ACB este parte a SF (cap 4)? Si ca o autoritate nu poate plati separat SF si ACB pt simplul motiv ca ambele fac parte din acelasi serviciu?
Pe consultantii care au facut astfel, ii sfatuiesc sa-si „ia” un consultant.
Posted on 22 februarie 2009 la 1:24 pm.
De acord cu tine laurentiu.
Dar sincer, partea cu ACB-ul din SF mi se pare cam prost inteleasa. Cred ca depinde foarte mult si de marimea proiectului dar si de finantarea luata in considerare si mai ales de cat de mult este dispus „consultantul” sa mearga pt bani in plus.
Mie mi se pare ca s-a exagerat cu acb pt toate proiectele, dar daca asta-i legea….Acuma, daca ar fi sa fim corecti, si daca proiectul ne permite, ar trebui sa mai citim si printre randuri in metodologia anexata HG 28 si sa aratam pe langa rentab investitiei, si o rentab a capitalului si o sustenabilitate a proiectului, si totul in cadrul SF-ului…dar ce sa-i faci? unii mai spera la un castig in plus pt o ACB suplimentara SF-ului, caci incercarea moarte n-are…
Revenind, eu stiu doar un singur caz in care ACB-ul este justificat ca documentatie suplimentara (corecteaza-ma daca nu-i asa): proiecte majore care cer fonduri UE. si asta pt ca, CE priveste SF-ul mai mult prin prisma stabilirii unei solutii viabile aleasa din multe alte optiuni, solutie detaliata de multe ori printr-o simpla analiza cost-eficienta. Si atunci ACB-ul chiar e semnificativa si implica mult mai mult decat un banal HG 28. Si acuma,daca PHARE prevede bani pentru asistenta tehnica la proiecte majore, separat pt SF si separat pt ACB, inseamna ca stiu ei ceva…
Poate ar trebui sa fim mai corecti cu beneficiarii si sa stabilim de la bun inceput ce putem face si ce nu la acel capitol 4 al SF-ului. ca de multe ori, sunt investitii care sunt incadrate la SF (desi poate le statea mai bine la lucrari de interventii) dar la care numai ACB nu poti numi ceea ce prezinti la cap 4, poate in cel mai bun caz o analiza economico-financiara simpla si la obiect.
Dupa mine, prea ne-am grabit sa copiem la nivel national ceea ce cereau cei de la UE doar pt proiecte majore, si nici macar nu ne-am priceput la plagiat…
Posted on 22 februarie 2009 la 10:45 pm.
Salutare,
Am dat din greseala peste acest articol cautand prezentari si informatii cu subiect Analiza Cost- Beneficiu. Lucrez in acest domeniu de 3 ani si jumatate, din perioada in care Analiza nu era parte componenta a Studiului de fezabilitate, dar era solicitata pentru proiecte din suita PHARE sau ISPA. Frumoase vremuri, cand proiectantii sau arhitectii faceau ce se pricepeau ei mai bine sa faca adica parte tehnica. Insa, odata cu aparitia HG 28/2008 lumea lor a fost data peste cap si de atunci alearga „bezmetici” sa gaseasca solutii pentru a „umple” capitolul 4 din SF aka. Studiu de fezabilitate (sa nu mai zic de faptul ca o parte dintre ei au probleme si la alternative, care se afla undeva prin capitolul 2). Din aceasta cauza, foarte multe SF-uri au la capitolul 4 „ceva” insa numai nu ACB sau ABC, dupa cum doriti. Acest demers are o istorie legitima foarte scurta in peisajul romanesc pentru a fi pe deplin inteles si aplicat corect. De la inceputul lui 2008 si pana in prezent au fost mai multe incercari de prezentare si familiarizare cu ACB (sau ABC), printre care si o prezentare in octombrie 2008, cand a fost lansat in varianta draft Ghidul National pentru Analiza Cost Beneficiu, un demers interesant care este acum supus dezbaterii publice (adica cine are habar si poate emite enunturi de imbunatatire a lui se poate baga). In incheiere, pentru cei interesati de domeniu, internetul este plin de referinte, iar ca si surse bibliografice una pe care o recomand din toata inima este urmatoarea: Analiza cost – beneficiu, concepte si practica, cu Anthony E. Boardman ca prim autor, editia a doua, aparuta in Romania la Editura ARC. Pentru mine e ca o biblie in domeniu, insa mai sunt si alte surse care o completeaya, in special in ceea ce priveste analiza de senzitivitate si de risc, dar din pacate acestea nu sunt traduse si nici disponibile pe piata romaneasca (insa pot fi gasite si comandate pe internet).
Cam atat deocamdata. Spor la analize si la studiat.
Posted on 3 aprilie 2009 la 3:46 pm.
Situatii in car se elaboreaza ACB,
Imi cer mii se scuze …as vrea sa inteleg care sunt situatiile in care se elaboreaza un ACB. Din continutul lui hg. 28/2008 eu inteleg ca doar in cazul unui studiu de fezabilitate ( SF). As vrea sa ma ajute cineva si sa imi spuna este necesar ACB in faza documentatie de avizare lucrari de interventie ( DALI)?
Cu mii de multumiri in avans!
Simona
Posted on 23 aprilie 2009 la 5:33 am.
Pentru Simona V.
Analiza cost – beneficiu se realizeaza obligatoriu, conform HG 28/2008 in cadrul Studiului de fezabilitate. Daca proiectul pe care il faci este supus finantarii din fonduri europene trebuie respectate solicitarile din Ghidul solicitantului si mai ales urmarite grilele de evaluare tehnica si financiara care apar in acele ghiduri. Daca in grila se puncteaza indicatoriii din analiza cost beneficiu, si daca se face DALI, separat trebuie realizata si analiza cost beneficiu (si cam in toate grilele se puncteaza si indicatori din analiza cost beneficiu). Daca proiectul nu se supune regulilor europene, in cazul DALI, se va face numai ce scrie la punctul 4, respectiv o comparatie intre valoarea de inventar si valoarea interventiei. In cazul in care nu se solicita expres altceva. Pentru SF deocamdata e obligatoriu.
Spor la analize.
Posted on 5 mai 2009 la 10:05 am.
Buna,
Sa stiti ca mi-a placut articolul precum si interventiile pe marginea lui.
Mult succes.
Posted on 15 septembrie 2009 la 5:20 pm.
se mai uita cineva aici?
Posted on 4 decembrie 2010 la 8:33 pm.
@ House
Cred ca da… tocmai te-ai uitat. Ce anume te intereseaza? Eu raspund in continuare intrebarilor si neclaritatilor celor interesati. Lasa o adresa de mail valida si asta este!
Melania
Posted on 4 decembrie 2010 la 8:45 pm.