Comentarii la mandrie… organizationala Blogurile Finantare.ro2009-11-23T14:21:58Zhttps://melaniacoman.finantare.ro/2009/11/17/mandrie-organizationala/feed/atom/
De: aura aurahttp://melaniacoman.finantare.ro/?p=376#comment-2892009-11-23T14:21:58Z2009-11-23T14:21:58Zf tare blogul tau! m-am regasit oarecum in textele tale..
felicitari!
]]>
De: Emmy Emmyhttp://melaniacoman.finantare.ro/?p=376#comment-2882009-11-18T09:56:00Z2009-11-18T09:56:00ZCombinatia de culori a zilei = OK, trebuie sa adaugi balerini de catifea (neaparat cu bot rotund si bareta) mov si geanta mare galbena, lucioasa, pentru echilibrarea tinutei (hm, I wonder if I watch too much „What mot to wear”…).
Ref. citatul de final, ce m-a invatat pe mine viata: cei care sunt de acord sa te lase sa muncesti sunt mana cereasca. Mult mai grav este cu cei care NU te lasa sa muncesti.
]]>
De: melaniacoman melaniacomanhttp://melaniacoman.finantare.ro/?p=376#comment-2872009-11-18T09:14:36Z2009-11-18T09:14:36ZConcluzia mea personala la articolul de mai sus e ca eu prefer sa nu calc pe nimeni pe picioare si, pe cat posibil, sa ii promovez pe cei uitati…
Cat despre „culorile” pe care le purtam… dau un exemplu foarte personal: cand nu ma imbrac in negru complet, sunt purtatoare de viole(n)t, roz, portocaliu, rosu, galben, verde, albastru si blugi…
Azi – pacat ca nu va pot arata – sunt imbracata in maieu mov cu imprimeu de cirese rosii, camasa bleu si blugi… albastri.
Probabil k asta e norocul meu k lucrez intr-o firma mai informala… Important e sa iti faci treaba, indiferent ce se intampla in jurul tau… Ma scuzati, deci… ma intorc la trebi…
]]>
De: Marian Marianhttp://melaniacoman.finantare.ro/?p=376#comment-2862009-11-18T09:05:35Z2009-11-18T09:05:35Zamuzant citatul de final!
dar iti dai seama ca o Japonie sau o Germanie (sau mai zi tu care tara puternica de care stim din istorie) nu ar fi ajuns niciodata acolo unde este daca ar fi crezut cu sinceritate ca „tocilarii trebuie lasati sa munceasca, iar noi astialalti jmecherii sa ii ignoram si sa ne bucuram de viata”, nu?
adica, e normal sa ai o „culoare”, si sa nu-ti fie frica/rusine sa o porti in public.
dar, daca in proportie de masa lumea nu e serioasa si nu se gandeste mai mult la rezultatele de ansamblu decat la maruntisurile pe care le face el/ea in fiecare zi (ca, la scara economiei unei tari, asta e semnificatia muncii fiecarui individ), atunci e sigur ca nu vei depasi niciodata nivelul genunchiul-broastei.
]]>