Eu nu stiu de ce mai citesc ziare pe net.

Imi fac sange rau, la fel ca atunci cand citesc jurnalul in forma sa scrisa mirosind a hartie de ziar si cerneala.

Iaka ce citesc pe Money.ro, va rog cititi si voi si spuneti-mi daca am luat-o eu razna…

Cica – fix in rezumatul articolului – „La specializările Energetică, Automatică, Electronică şi Inginerie aerospaţială, din cadrul Politehnicii Bucureşti, se organizează examen de admitere.  De asemenea, la Limbi Străine şi la Drept, ambele de sub cupola UB,  se intră cu examen scris. Vezi specializările la care poţi intra ori cu mediile din timpul liceului ori cu examen scris. Fără BAC” (Imi permit sa subliniez: FARA BAC???)

Daca asa este, inseamna ca eu as intra cu bursa de onoare la Onor universitatea aceea cu facultate de litere, la engleza si a doua limba, ca am avut numa’ 10 pe linie. Si ma jur ca am si BAC… L-am dat in ’99.

Hai, mai, oameni buni! Ori jurnalistii astia sunt batuti in cap (e o posibilitate! si m-am uitat, articolul e semnat, lucru rar pe site-urile astea), ori rectorii si ceilalti decidenti de la facultati si-au luat pantalonii maro pe ei si acum incearca sa salveze ce se mai poate, ori eu nu mai stiu sa citesc, ori nu mai stiu ce sa cred…

Noroc ca la final, apare acest text:

Notă: Deşi este implicit, subliniem faptul că promovarea examenului de maturitate este o condiţie obligatorie pentru admiterea la orice facultate-de stat sau particulară. Articolul vizează în primul rând absolvenţii de liceu bine pregătiţi într-un domeniu de nişă pentru care vor opta mai departe la facultate, dar care au promovat BAC-ul cu note mici.

Mi se pare de toata jena sa se scrie astfel de prostii. Mai ales ca unii oameni s-ar putea sa ia decizii pripite, fara a astepta sesiunea de BAC din toamna, cand, se jura Dl. Ministru ca standardele nu vor fi coborate (ei, uite ca vreau sa o vad si pe asta!) si se spera ca ai nostri tineri vor invata mai mult.

Am un truism pentru cei care citesc blogul asta, poate se prind si ei despre ce e vorba: People won’t perform for those they don’t respect. (Oamenii nu performeaza pentru persoane / institutii pe care nu ii / le respecta.)

In incheiere, numai soare! Melania


4 comentarii la “povestea cu muntele si cu mahomed in varianta Bac 2011”
  1. Mihaila Raul a spus:

    E posibil si fara BAC. Orice e posibil in tara asta. Vine BOC si da o HG si s-a rezolvat problema. Trebuie doar ca un ministru sa aiba fiul picat la BAC.
    Ati auzit de credite si alte prostii de acest gen. Ca ajunge studentul in ultimul an si nu a luat examene din anul 1. De parca materiile nu ar avea legatura intre ele si o ordine in invatare. Am auzit de studenti la mecanica care au tarat examenul la rezistenta materialelor pana la finalul facultatii. Suntem tara tuturor posibilitatilor. Din pacate, a posibilitatilor proaste.

  2. Clarra a spus:

    Lasa meiiii bacul, noi sa fim sanatosi si sa fim o tara de oameni cu mapa. Pana una-alta, poate pica si faza cu examenul de licenta, dizertatie si alte prostii 😛

  3. Melania a spus:

    Cred ca ar trebui sa incepem sa definim normalitatea. 🙂

    @ Raul Mihaila

    Eu nu cred ca s-a ajuns la un asemenea nivel de prostie.

    @ Clarra

    Am mai multe mape, ca de altfel, majoritatea tinerilor din ziua de azi. Pe cele mai grele le-am obtinut angajata fiind. Muncind full time si mergand la cursuri in weekend. Asta a fost o chestie de 3 ani de zile – nu tu weekenduri, nu tu distractie, nu tu nimic. Munca, citit, invatat.

    Ocupatiile mele preferate – pe langa munca, citit, invatat sunt: mers la fan (facut capite si alte alea), mers la sapa (ca tot vorbeai de mape) si, uneori, instalatii electrice si sanitare (mai ales cele din urma).

    Deci… Ce-are mapa cu sapa? Toti schimbam becuri acasa, ca doar nu suntem dizabilitati.

    Melania

  4. Clarra a spus:

    Melania, tu faci parte din putinii oameni cu mapa care merita sa tina mapa. Felicitari ca-ti place si sapa. Si eu fac parte tot din generatia care a muncit full time in paralel cu studiile. Tot 3 ani, ca si tine. Tot in weekenduri, ca si tine.
    Din pacate multi nu stiu sa faca nimic, dar se simt umiliti de „munca de jos”, cea de la care obtin cativa banuti (putini, dar cinstiti) si viseaza sa lucreze intr-un birou, sa fie directori/patroni etc.

Comentariul tau