Sistemul romanesc de pensii se prabuseste… Asta nu mai e o stire noua.

Nu exista solutii. 🙂 Nici asta nu mai e o stire noua.

Ma uitam azi, din intamplare, pe net, si am intrat sa citesc despre sistemul american de protectie sociala – acilea intrand pensii, ajutoare de somaj, dizabilitate si chiar si masuri active de ocupare.

Aici, aici, aici si aici si aici sunt povesti despre sistemul american, care mie mi s-a parut intotdeauna un sistem aiurea… Amintiti-va filmele cu politai americani din NYPD, care tremura ca si-ar putea pierde pensia sau care mor cu o zi inainte de retirement!!!

Acilea, Cristian Paun vorbeste despre sistemul romanesc de pensii si despre provocarea constituita de acesta asupra unui buget si asa slabut si confuz.

Aici, un articol interesant despre o propunere de modificare a cotei de impozit… nu la asta trebuie sa va uitati, ci la comentariile cu calculele taxelor – eu nu realizasem,  sincer, pana acum, ca vorba cuiva: „impozitele sunt ale mele, deci de ce trebuie sa le dau statului?”

Desi pare ciudat ca pot sa am si convorbiri serioase cu mama (cineva m-a acuzat acu’ ceva timp ca imi petrec timpul pe facebook si ma alcoolizez seara, impreuna cu o amica, cu care discut ultimele barfe din web-sphere), chestia cu pensiile a fost unul dintre subiectele serioase… O femeie de 53 de ani, care lucreaza de la 22, imi spune ca ea crede ca Statul asta face totul ca viitorii pensionari sa nu apuce mai mult de 3 ani de pensie…

Ca o concluzie la cele citite azi de mine despre sistemul american si despre situatia noastra actuala… Dracu’ tot ala e… La modul sincer, si la ei, si la noi, tot nasol e. Sa-mi arate si mie cineva ca americanul de rand, nu Warren Buffet, nu vreun CEO de la GM, poate sa faca chiar tot ce vrea muschiul lui, acum, in perioada asta de criza.

Nu stiu, zau… La noi, prea multa asistenta, la ei… prea putina…

Melania


0 comentarii la “si la altii…”
Comentariul tau