Daca ati citit link-ul de ieri, ati vazut de ce nu imi place termenul alternative… (cum? n-ati inteles? pentru ca limiteaza campul de decizie la 2 alternative… ca don’ ministru o vrea mai multe „alternative”, asta e treaba lui, eu cu DEX-ul si cu Ivan nu ma cert).

O optiune interesanta ar fi aceea a profesorului particular / profesorilor particulari.

O alta optiune ar fi cea a profesorilor itineranti. Se plimba din comunitate in comunitate, isi predau lectiile, pleaca. Se intorc dupa o perioada de…, evaueaza progresul, merg mai departe cu materia sau ridica din umeri si zic: „pe asta nu mai am ce sa il invat, ii trebuie alt profesor…”

O alta chestie draguta ar fi clasa organizata la biserica din comunitate. Din ce am citit eu, anglicanii, protestantii si catolicii sunt cei mai ai dracului in domeniul educatiei. Rezultatele lor sunt foarte bune, iar avantajul major e ca baga cultul vinovatiei (mai ales catolicii) in functiune inca de mici. Deci, creeaza buni corporatisti, cu avantajul de a avea si un set de KS-a pe langa (atitudinile sunt cu a mic, pentru ca nu prea mai ramane cine stie ce, dupa nu stiu cate sute de rugaciuni).

Cred ca optiuni sunt o groaza.

Da’ daca tu, ca parinte, nu il inveti pe copil ca exista sute de lucruri pe care le poate face ca sa nu se plictiseasca, va deveni sclavul computerului sau al televizorului si nu va mai citi in vecii vecilor o carte, nu va mai asculta niciodata o muzica buna, nu va mai reusi niciodata sa creasca, ramanand, pe veci, un mic robotel ascultator, care face fix ce ii spun stirile de la ora 5 si reclamele tembele.


0 comentarii la “alte optiuni educationale…”
Comentariul tau