Mai intai si mai intai, va urez sa aveti o primavara superba, cu mic, cu mare, fete si baieti, din consultanta si mai ales din afara ei!!!

Vreme indelungata am crezut ca nu voi putea trai fara TIC (respectiv tehnologia informatiei si comunicatiilor si mai pe romaneste, NET), da’ uite ca se poate… Ce-i drept, imi vine sa ma urc pe pereti si sa dau in cap celor care sunt in apropiere, da’ supravietuiesc.

Blogu’ saracu’ are probleme majore de actualizare, tehnice (astea sunt principale, ca mi s-a bushit placa grafica si vad numai curcubee p-acilea – ROG NU VENITI CU SFATURI SI SOLUTII) si de timp al autoarei, care sunt (laughing out loud), pentru ca saptamanile astea doua am fost plecata (inca mai sunt) pe campiile si dealurile tarii, cu trebi.

Primul fapt divers – si neprevazut – a fost ca sheful m-a dat disparuta de pe la serviciu… Intai concediu cu teza de master, apoi proiect – ce face, dom’le, fata asta? Noroc ca nu sunt singura, deci am alibi si dovezi (am facut poze) ce pot dovedi ca nu am stat degeaba… Stai, k in poze apare numa’ colega-mea… Gata, maine face ea poze!!!

Al doilea fapt divers – si absolut neprevazut – e ca la hotelul nostru absolut fantastic (suntem langa Tirgu Mures), dimineata pe la 3 (adica atunci cand visele-s mai dulci si somnul REM mai lung si deci mai odihnitor), se pornesc decibelii de langa autostrada sa ma trezeasca…

Al treilea fapt divers – si prevazut, dar asumat – mi-am lasat amicele si familionul in galeata… Avand de lucru 8-10 ore / zi, ca e de alergat pe acilea, nu mai am timp nici de mancat, nici de mers la toaleta, nici de vorbit la telefon… sunt o denaturata… ce sa mai zic? Dragii mei si dragele mele, va rog eu sa va programati crizele si frustrarile saptamana viitoare, iar daca e vro urgenta, trimiteti sms… I’ll get back to you… 🙂

Legat de alergatura de zilele astea (care se termina sambata, pentru cei care asteapta o postare mai mishto), am mai descoperit niste functionari publici (mai inalti si mai mici), care imi plac la nebunie… Pe langa ca, probabil, barbatilor din administratia publica romaneasca, le explodeaza creierii cand vad, citez din clasici in viata, „3 matracuci de Bucuresti care mai si stiu despre ce vorbesc”, concluzia mea privind descentralizarea administrativa in Romanica e urmatoarea (n-am bullet-uri, ci numai liniute):

– exista oameni bine intentionati si (bine) pregatiti, care cunosc problemele locale

– care nu au resurse financiare si instrumente la nivel local de solutionare a problemelor

– carora nu li s-a explicat ce e aia planificare strategica si ce e ala parteneriat

– si carora li se da sistematic in cap cand incearca sa faca dracului ceva…

Mi se face rau ori de cate ori intreb de starea sanatatii populatiei, de saracie, de abandon scolar, de somaj, de evidenta populatiei (raspunsurile sunt, if any, confuze)… Mi se face rau, pentru ca, la intoarcere la hotel, seara, vad fetitele vesele pe marginea drumului…

Toti cei cu care am vorbit zilele astea (voi mai povesti, probabil, pe masura ce incep si neuronii mei sa se relaxeze), considera ca situatia actuala a Romaniei are radacinile in calitatea scazuta a vietii la sate… Incep sa cred ca au mare dreptate: am vizitat comunitati rurale unde nu se stie exact cati navetisti se duc la oras sa munceasca (in mare, 30-40%, la ochiometru si nu ii punem pe cei cu masini proprii, ci doar detinatorii de abonamente minus elevii de liceu), unde comuna se declara industriala, desi n-are nici urma de fabrici si uzine pe teritoriu si agricultura e in floare (mai ales aia de semi-subzistenta)… Ce ma sperie e ca lucrul asta e generalizat, cred, la nivelul intregii tari…

Azi sunt cuprinsa de un sentiment nasol de neputinta: am citit analize de nevoi de instruire care spun ca problemele administratiei publice locale romanesti in accesarea fondurilor sunt x, y, z (lipsa specialistilor in elaborare de proiecte, in implementare de proiecte, lipsa cofinantarii, lipsa unei structuri de specialitate in managementul si planificarea strategica, informarea de slaba calitate privind oportunitatile de finantare, etc). Adevarul este pe la mijloc: majoritatea oamenilor din administratia publica locala au cunostinte suficiente pentru a purta o discutie la nivel optim privind prioritatile de dezvoltare, asteptarile comunitatii si problemele acesteia (chiar si secretarii de primarie au aceste competente), sunt umblati prin suficiente locuri pentru a sti ce trebuie facut si cum, si au o relatie mai umana cu beneficiarul final de servicii publice locale – cetateanul… Ce-i drept, sunt si extreme, dar pe medie, lumea stie ce are de facut.

Si, pentru ca vazui aceste fenomene, stau si eu si ma intreb: „Bibicule, ca tot stii tu sa le spui asa frumos, de ce mama naibii nu se misca nimic in tara asta?”

Melania


5 comentarii la “diverse… si neprevazute”
  1. Cara a spus:

    Trecand peste faptul ca tu stai pe centura, cu fetitele vesele si cu tiristii, ca un consultant ce se respecta, am o mica nelamurire: de cand trece autostrada pe langa Targu Mures? Am intrat repede pe autostradatransilvania.ro si pe autostrada-transilvania.ro sa verific, poate a construit Berceanu peste noapte un nou tronson…

    Targu Mures pe unde se incadreaza in clasamentul saraciei?

  2. melaniacoman a spus:

    unde am zis eu ceva de autostrada???

    si bine zisesi de centura…

    la nivelul saraciei, eu nu am de zis decat atat: cred ca auto-evaluarea nu este printre competentele cheie ale poporului nostru.

    pup!

    M

  3. Cara a spus:

    „…se pornesc decibelii de langa autostrada sa ma trezeasca…”

    Nu, nu, eu te-am intrebat de saracie ca o completare a informatiilor pe care deja mi le-ai dat.

    Auto-evaluarea nu, supraevaluarea poate!

  4. Emmy a spus:

    Ref autoevaluare, dati un ochi aici (nu uitati si comentariile): http://turambarr.blogspot.com/2010/03/deschide-gropare-mormantu.html

    Va suna cunoscut 😀 ?

  5. melaniacoman a spus:

    scuze, ai drumului national… Doamne, da Doamne sa nu se faca fata asta auditor!!!

    auto-evaluare…

    M

Comentariul tau