Nu m-am putut abtine si am luat titlul exact asa cum este din sit-ul dailybusiness, preluare prin prietenii de la fonduri-structurale. Iaka link sa va delectati si voi: http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/10-capcane-din-dosarele-de-finantare-europeana-cum-le-putem-evita-38413

What’s wrong with this picture?

Pai hai sa vedem cele 10 capcane din dosarele de finantare:

1. lansarea programelor de finantare – o problema pentru cunoscatori… unde se povesteste, in tragic, ca, daca in anii ceilalti, bunul Dumnezeu si cu ACIS stiau calendarul de lansare, in 2009, numai bunul Dumnezeu a stiut cand se vor deschide apelurile… Legatura cu dosarul de finantare – nu stiu, n-o vad…

2. Cum sa accesezi fonduri europene, daca nu stii de existenta lor – unde citesc cu stupoare despre insuficienta masurilor de informare si diseminare… Iarasi, nu vad conexiunea cu dosarul de finantare… alta decat, poate, inexistenta acestuia corelata cu inexistenta publicitatii???

3. Nu exista o metodologie batuta in cuie de accesare a fondurilor, recte de realizare a dosarelor de finantare… Hm, cu toate ca sunt de acord ca metodologia cu pricina ar trebui sa fie simpla, simpla, simpla, de sa o poata aplica si beneficiarul, nu sunt de acord cu statementul asta… Fiecare program are particularitatile sale. Daca le-as sti pe toate, as fi mai tare decat ACIS – nu le stiu… Eu zic ca e foarte bine sa nu ai o metodologie comuna pe POR si pe POS DRU, de ex, ca dupa aia, ai de dat cu subsemnatul pana la Doamne-Doamne ca de ce nu ai proiect tehnic pe operatiunea de sanatate si securitate ocupationala…

4. Deciziile se iau pe criterii subiective… Duh!!! Da’ pe ce criterii ati vrea sa se ia deciziile? Daca am criterii de evaluare numite: relevanta, maturitate, sustenabilitate si cost-eficienta, cam cum v-ati gandi sa se ia deciziile?

5. Nimeni nu te ajuta daca ai nevoie de clarificari – nu cred… Mie raspunsurile de la POS DRU cel putin, mi se par geniale… Pe bune… Mi se pare o terapie de soc excelenta, pentru atunci cand ai nevoie de asa ceva. Ideea e in felul urmator – un proiect bine scris, din punctul meu de vedere (si eu nu am castigat inca finantari pe granturi), e un proiect care acopera, in mare, toate cerintele GS. Daca… si aici vine bubitza, consultantul se crede mai dashtept decat GS (si in multe cazuri apare aceasta buba), proiectul nu numai ca nu va fi bun, ci va zbura atat de repede, ca nici nu stii ce-a fost cu el. Am scris, la viata mea, multe balarii – astea de acilea sunt doar de scapat de frustrari… Deci stiu cam ce presupune un proiect pe care nu il poti salva.

6. Bete in roate puse consultantilor – ce treaba are consultantul cu relatia directa beneficiar – autoritate? In afara de ceea ce stiu si eu personal (din experientele de groaza de anul trecut si de anul asta), buba nu e in reglementari, fratilor! E in proasta educatie a celor 2 parti – respectiv consultant si beneficiar si in lipsa de cursuri de cum se scrie dracului un email ca lumea a celor de la autoritatile publice… Leacul = aplicarea unei metodologii de project management corelata cu utilizarea consultantului in primul caz si niste cursuri decente de scris mailuri in al doilea.

7. Probleme cu garantiile – o situatie des intalnita! Yes, prima problema reala a dosarului de finantare… cu un mic comentariu: mi se pare normal ca ala care iti da banu’ sa se asigure ca iti cumperi ce unealta ai zis ca iti cumperi si ca nu te apuci sa o instrainezi in diverse moduri cand dai de greu… O problema reala, cu o solutie tembela…

8. Poti sa accesezi fonduri UE, dar cum aduci partea ta daca bancile nu dau credite? – buna intrebare – nu-i asa ca faci 2 dosare si te duci cu unul la banca / banci, prezentandu-le investitia ta si oportunitatea cu pricina. Sa stiti ca daca luati planul de afaceri in format electronic si in 1+1 sau n exemplare de la Consultant, este dreptul vostru, dragi beneficiari… De-aia il platiti.

9. Fonduri blocate – decizii amanate… Aici mi-a placut in mod deosebit propunerea consultantilor: sa ii selecteze pe toti cei eligibili spre finantare, prin realocarea sumelor pentru apelurile nerealizate in 2009… Genial! Eu as propune acelasi lucru, cu o mica, mica de tot, modificare: consultanta sa fie eligibila intr-un procent mic, mic, mic… Stiti cat de mic? Cam de un PFA normal la cap, care lucreaza 4 ore/zi pe un proiect si 4 ore/zi pe alt proiect. Cam asa de mic…

10. Atitudinea functionarilor publici – o mare problema… Sincer, pe asta chiar n-o inteleg. V-am spus de un milion de ori ca nu e vina lor – nu ma refer la cei indolenti, care nu stiu sa scrie mailuri si care stau cu fundul pe diverse aprobari… Exista si oameni de calitate in sistem, care chiar vor sa te ajute. Sistemul are nu una, ci mai multe probleme. Imi place mult ca cei care dau cu cheatra in functionarii cei publici sunt consultantii, unii dintre ei fosti functionari publici ei insisi, pana nu demult… Unii dintre ei dand consultanta pe proiectele alea mari de institution building si training pentru absorbtia fondurilor celor structurale… Mi-e greatza!

Acum hai sa vedem cele 10 probleme reale ale dosarelor de finantare, cateva dinainte de depunere, cateva dupa…

– la scriere

1. pornim de la „cati bani putem sa luam”, in loc de „ce problema putem sa solutionam”

2. haosul din management la privati este la fel de mare ca cel din public – asta e valabil si pentru beneficiar si pentru consultant

3. nu exista un organizational assessment si nici un risk assessment, ceea ce face ca proiectele sa fie slabe din start

– la evaluare:

4. unii evaluatori sunt selectati pe principiul: „luam pe oricine”, asa cum a fost boul care a evaluat cererea mea de finantare pentru autism… habar nu avea cu ce se mananca asistenta pentru persoanele cu autism si nici nu a citit, ca nu stie goagl…

5. unii consultanti se precipita pe ultima suta de metri si o comit…

6. unii beneficiari se precipita pe ultima suta de metri si o comit…

– la implementare:

7. neexistand 3, apar o multime de probleme… una dintre ele e aia cu prefinantarea si cu finantarea pana la obtinerea rambursarii cheltuielilor

8. neexistand 1, apar o multime de intoarceri si contorsionari si, dupa parerea mea, cei care si-o iau pe aceasta tema, si-o iau pe barba lor

9. existand 2, este evident ca va fi acelasi haos si la implementarea proiectului

si

10. consultantii care lucra pe implementare au dreptul de a se plange: unii sunt neutilizati, iar altii plang de epuizare…

Melania

PS1: Inainte sa cititi postarea mea, luati 5 minute si cititi si articolul de pe dailybusiness… Altfel nu veti intelege decat ca am luat-o rau de tot pe campii…

PS2: Am acum o serie de lesinuri de fericire, impreuna cu colega mea – sambata am ajutat-o sa puna ordine in documentele de implementare si astazi am primit de la Beneficiar confirmarea ca psita de audit este, in final, corecta si usor accesibila…


15 comentarii la “10 capcane din dosarele de finantare…”
  1. Emmy a spus:

    Buna postare, felicitari.
    (Citisem articolul deja, cred ca rezumatul tau e mai bun si mai clar decat originalul, chiar nu e nevoie sa alocati timp si pentru articolul-sursa.)

  2. Cara a spus:

    Sunt si eu consultant. Din perspectiva consultantului, vreau sa comentez si eu articolul acestei asociatii a consultantilor – ACRAFE.

    Prin toate cele 10 puncte, ACRAFE vrea sa dea lectii autoritatilor publice. Intr-adevar, modul de functionare al autoritatilor publice si profesionalismul unora dintre cei ce lucreaza acolo lasa uneori destul de mult de dorit. Reticenta lor fata de firmele de consultanta, iarasi, este socanta uneori. Dar nu la fel de socanta ca reticenta beneficiarului cu care ai semnat contract de consultanta.

    Ce n-au inteles consultantii de mai sus este faptul ca noi suntem legati intr-un menage a trois: autoritatile publice-beneficiarul-consultantul. Si cand esti intr-o asemenea situatie, nu trebuie sa incepi sa dai de pamant cu cel cu care esti legat pe viata si, mai ales, sa faci chestia asta in public.

    In ceea ce priveste modul corect de abordare a acestei relatii, va las tuturor tema de gandire! πŸ˜‰

  3. melaniacoman a spus:

    Cara,

    Articolul meu e clar o lovitura sub centura mai ales a consultantilor.

    Da, cred ca sunt multe lucruri neintelese, mai ales in aceasta realitate a implementarii proiectelor. Chestia e ca, dupa umila mea parere, chiar nu e nevoie de mare lucru la implementare: ai nevoie de un om care sa fie cel putin saptamanal sau o data la doua-trei saptamani acolo, pentru monitorizarea activitatilor. Chestia asta nu ar trebui sa coste mai mult de 7-800 de euro pe luna. Omul ala ar trebui sa faca numai asta, ceea ce presupune specializare (achizitii, informare si publicitate, cheltuieli eligibile/neeligibile, o farama de contabilitate – poate ceva mai mare, etc.)

    Cu un beneficiar care intelege de ce da cei 800 de euro lunar si care se strofoaca un pic, mariajul beneficiar/consultant poate fi o reusita.

    Eu prefer sa ma gandesc la AM / OI ca la soacra buna din poveste… Scuze, scuze… in povesti, soacrele sunt soacre si atat. Ma rog, ca la un fel de bunicuta bine intentionata, care iti da instrumentele de lucru (ex. gherghef), dar fara instrumente de protectie (ex. degetar).

    In fond si la urma urmei, functionarii publici din AM / OI au si ei dreptatea lor: nu sunt platiti sa ofere consultanta pe proiecte pe care consultanta e eligibila in proportie de 10% din VE.

    M

  4. melaniacoman a spus:

    Este posibil ca rationamentul meu sa aiba hibe – practic, eu vorbesc despre situatia ideala, unde fiecare stie ce are de facut si unde nu trebuie sa ai o relatie functionala speciala cu bunicuta…

  5. Mihaila Raul a spus:

    Da’ suparata mai esti? La functionari e si o anumita frustrare legata de venituri in comparatie cu cifre care se vehiculeaza legate de consultanti. Impostori sunt la greu si printre consultanti, si la functionari. Eu am cunoscut o gramada. Trebuie sa recunosc ca la diverse AM-uri am gasit deseori oameni adevarati, care ajutau. Exista si de cei care pun bete in roate cu diverse interese.
    Dar revenim la consultanti. Am intalnit persoane de 25 de ani care se dau consultanti pentru ca au scris diverse cereri de finantare, copiate si adaptate dupa diverse modele straine, dar pe care daca ii pui in practica sa implementeze un proiect i-ai bagat complet in ceata. Nu mai zic de sustenabilitate ca nici nu s-au gandit cum va duce aplicantul proiectul (decat la modul teoretic), singura lor grija fiind sa-si ia banii. Sau de elaboratori de strategii pe bani grei, la care strategii de la Otopeni, era identica cu cea de la Buhusi, fiind folosit procedeul copy paste la numele localitatii (sau replace all). Asa ca, daca ai pile pe la AM, ai toate sansele sa ajungi „consultant” si sa te mai si bati cu caramida in piept. Eu consider ca a fi consultant inseamna mai mult decat a sti teorie. Inseamna si practica mai mult de 50%, respectiv, rezolvarea problemelor care apar in implementare. Si consultantii mai au un avantaj, in afara de bani. Nu duc acea activitate rigida si plictisitoare de verificat dosare pe care o au AM-istii. Creativitatea lor (daca o au) poate fi pusa in practica.
    Concluzie: situatia este gri. Cat priveste cei care vor sa infiinteze asociatia consultantilor si eventual sa dea si certificare de consultant, e o alta magarie ca la notari, auditori financiari si alte caste de acest gen care doresc sa ingradeasca intrarea persoanelor din exterior pentru mentinerea avantajelor personale si limitarea concurentei, sub pretextul mentinerii calitatii in sistem. De parca aceasta calitate poate fi certificata printr-o diploma. Piata ar trebui sa certifice calitatea. In concluzie, niste hahalere ma chere.

  6. Cara a spus:

    Melania,

    Imi place exemplul tau cu ghergheful si degetarul, doar ca nu se potriveste. Ce te faci cand nu ti-a dat soacra nici ghergheful? Eu am pretentia de la soacra care este AM-ul si OI-ul sa imi puna ghergheful la dispozitie.

    La fel, nu sunt de acord cu cei 800 de euro/luna. Beneficiarul isi plateste consultantul cu pana la 10% pentru a fi motorasul care il duce la destinatia finala: proiectul finalizat in bune conditii si AFN-ul in cont!

    Si iarasi, nu uita ca beneficiarul isi plateste consultantul cu o suma din care recupereaza intre 50%-70%.

    Iti propun sa reluam discutia cand vei avea in mana prima aprobare pe o cerere de rambursare pe fonduri structurale.

  7. melaniacoman a spus:

    @ dl. Raul

    @ Cara

    Observ ca dl. Raul a fost mai transant decat Cara… Ea ne spune de „motorase”, care, de fapt, inseamna acelasi lucru…

    Eu vorbesc despre relatii functionale cu bunicuta… Ma rog, nici nu stiu care dintre noi e mai rau…

    De asemenea, eu vorbeam despre problemele sistemului… Ghergheful de-abia ce se contureaza. Probabil ca daca vom avea noroc de o noua repriza de programare 2014-2020, vom reusi sa vedem niste chestii mai bunicele. Pana una-alta, asta e situatia si cu ea defilam.

    @ Cara

    Sper din tot sufletul sa ti se aprobe repede o CR, ca sa o iau in mana si sa putem continua discutia…
    πŸ™‚

    M

    PS: @ Cara – nu ai precizat a cui CR aprobata…

  8. Cara a spus:

    Melania draga,

    faci pe niznaiul! Ma corectez:

    Iti propun sa reluam discutia cand vei avea in mana prima aprobare pe o cerere de rambursare pe fonduri structurale, pe un proiect scris si implementat de tine.

  9. melaniacoman a spus:

    Damn! Si am crezut ca scapasem… πŸ™‚

    Ok, s-ar putea sa nu dureze chiar atat de mult – stii ca lucrez intens la asta – mai ales la partea de granturi…

    Dar am nevoie si de punctele 1-10 din articolul ACRAFE… mai ales de colaborarea AM/OI…

    M

  10. Un consultant a spus:

    Mai, da ce baliverne ….. aveam impresia ca sunteti mai seriosi…. Numai limbajul din articolul acesta iti aduce in minte o parte din Ferentari…. Scrii ca sa nu stai degeaba, nu? Si mie imi iesea mai bine. Si…. inca ceva, am cateva proiecte scrise si implementate de mine si nu a fost chiar atat de greu.

  11. melaniacoman a spus:

    Draga colega,

    1. Bloggerii de pe finantare, in general, sunt mult mai seriosi decat mine. Citeste prezentarea mea si vei vedea ca eu, acilea, nu fac nici promo si nici alte alea. Asta e un jurnal. Nu-ti place, nu citesti. Nu te-am rugat sa citesti si am avut suficient respect pentru opinia ta (care e bullshit) sa ti-o aprob.

    2. Incepe sa cetesti intai articolul celor de la ACRAFE. Dupa aia, vino matale si spune-mi mie ca scriu baliverne…

    3. Daca si tie iti iesea mai bine, te rog mult sa te produci in sectiunea dedicata comentariilor. De-aia sunt aici si de-aia le si aprob. De asemenea, te rezolva finantare si cu blog… daca vrei.

    4. Limbajul… Hm, limbajul… Da, asta ar fi o problema. Dar stii, nu stiu cum sa spun „haos in management” de asa maniera incat sa sune academic.

    5. Sunt proiecte si proiecte… Nu pot decat sa iti doresc sa ai, in continuare, proiecte usor de implementat.

    6. As fi mandra sa fi crescut in Ferentari… πŸ™‚

  12. Emmy a spus:

    @Mel draga mea, ce argument e asta???
    „Du-te si citeste prostiile altora si dup-aia sa vedem daca astea ti se mai par baliverne!” (nu ca n-ar fi asa…)

    E interesanta reactia @consultantului la limbajul din postarea de mai sus; eu o consider una dintre cele mai putin lemnoase. Probabil exact asta zgarie.

  13. melaniacoman a spus:

    @ Emmy

    Eu prefer sa fiu criticata de oameni ale caror baliverne sunt publice, sau mi-au fost puse la dispozitie documente elaborate de acea persoana, ca sa vad cum scrie…

    @ referirea legata de limbaj

    Stii cum se spune: „daca tie nu iti place cum scriu, tin sa te anunt ca nici mie nu imi place cum citesti”.

    M

  14. Sabina a spus:

    Eu am o problema cu responsabilitatea si cu asumarea unor decizii, lucru pe care nu il face nimeni in institutii. Sa iti dau un exemplu concret: am o intrebare legata de eligibilitate pe POS CCE, o speta mai deosebita la care nu se gasea raspunsul in ghid, cumva fiind chiar o situatie neluata in calcul. Si sun la AM ca sa ma lamureasca, ei fiind cei care gestioneaza instrumentul de lucru (Ghidul). Si ce mi se raspunde? ca nu imi pot raspunde, ca decizia daca e eligibil sau nu e la evaluator (ala extern). Pai bine, daca tu faci ghidul si nu poti sa iei o decizie intr-un astfel de caz (e alba, neagra sau gri?) de ce ar trebui sa stie evaluatorul? El nu foloseste acelasi instrument neclar???

  15. melaniacoman a spus:

    Sabi,

    Eu incerc sa ma pun intotdeauna si in pantofii celor de la AM / OI.

    Avand probleme similare cu cei de la POS DRU, te inteleg perfect.

    Dar incerc sa inteleg si perspectiva lor – ceea ce poate putini incearca sa faca: ei nu ne ingreuneaza munca pentru ca asa vor, ci pentru ca au in mana decizii care ii costa direct. Pe tine sau pe mine nu ne poate trage nimeni la raspundere individual: noi avem un contract de munca, cu o firma, care isi asuma niste lucruri, pentru noi. A, ca dam si noi cu subsemnatul pe diverse documente – de acord. Dar noi nu suntem direct raspunzatori pentru cheltuirea banilor astora.

    Poate ca nu e cea mai grozava abordare – slava Cerului, am si eu „preferatii” mei prin sectorul public. Si poate ca, intr-un fel, justificandu-le astfel actiunile, nu le dau sutul in fund necesar.

    Dar pana la urma, asumarea responsabilitatii e o chestie care tine de cele 6 trasaturi de caracter despre care vorbeam la un moment dat… O ai sau nu in tine.

    Cred ca intrebarea pe care ar trebui sa si-o puna este: „Ce se poate intampla mai rau? Pot trai cu asta?”

    M

Comentariul tau