Dragilor,

ati simtit vreodata ca nu mai aveti timp sa terminati toate ce le aveati de facut??? ca toti trag de voi in toate partile si ca va vine sa ucideti pe careva incet…

Sincer, eu am avut cateva momente in ultimii ani cand imi venea sa ma urc pe o masa si sa urlu din toti rarunchii: „Nu mai pot!!! Lasati-ma in pace! Nu mai vreau sa mai aud nimic despre munca!!!”

Ultimele doua chestii de genul aista au fost in 2008 – una dupa alta, de fapt… Am avut, la un moment dat, o propunere pe OUG 34 la Ministerul Muncii cu niste olandezi dragi mie si treburile de la serviciu… iar imediat dupa aceea, depunerea la POS CCE axa 1 – investitii mari pentru IMM si chestiile de la serviciu, plus scoala…

A fost de vise rele… Chiar simteam ca am prea multe pe cap, dar nu stiam cum sa spun ca nu mai pot… Ma rog, dupa cateva nopti nedormite si dupa nervi si tipete, am reusit sa rezolv toate cele si a fost ok.

Ce am invatat din asta?

Am invatat sa imi umplu farfuria cu fix atat cat pot duce… 🙂

Desigur ca nu imi iese intotdeauna, dar acum stiu sa spun la timp ca nu pot, sau ca nu mai pot, si sa incerc sa mai pasez si la altii…

Melania


4 comentarii la “breaking point…”
  1. Leandru a spus:

    A umple farfuria atat cat se poate duce nu rezolva totul… Un bun manager are nevoie de actiuni si bugete planificate in detaliu care tind sa-i umple viata nu numai programul de lucru…Ce face el pentru a avea succes fara a deveni obsesional ? Isi prioritizeza actiunile. Se concentreaza asupra a ceea ce este mai important pentru ziua, ora, minutul imediat urmator chiar, restul pe data viitoare.. A sti sa-ti prioritizezi actiunile face deosebirea dintre un manager comun si unul de succes chiar daca in discutie ar intra numai timpul lui personal. If you fail to plan you plan to fail.

  2. Emmy a spus:

    Honey, allow me to disagree: killing somebody slooooooooooooooooooooooooooowly takes time…and it works like magic in situations like this. Which proves that you’re not too busy – actually, you’re stressed ‘cause you’re not busy enough!
    Sau altfel spus: daca simti ca ai prea multe de facut in acelasi timp, e posibil ca de fapt sa-ti ocupi timpul cu o serie de lucruri care n-ar trebui facute deloc – si sa te „ametesti de cap” ca sa nu ai sansa sa remarci asta (si sa operezi corectiile necesare).
    Ce, ai vazut tu vreodata vreo antilopa plangandu-se ca are prea multe de facut? („trebuie sa alerg din fata leilor acelora…si sa gasesc iarba verde…si apa rece…si sare!…si un tufis care sa umbreasca…a, da, sa nu uit sa verific pe unde alearga ala mic…si sa-i arunc niste priviri languroase masculului alfa…si sa-i trag o copita scroafei de vara-mea care se alinta pe langa masculul alfa…si hienele acelea pe care le-am vazut ieri, pe unde or fi?…gazelele acelea mananca din iarba MEA???…etc etc)
    And YOU think you’re too busy?

  3. melaniacoman a spus:

    🙂

  4. melaniacoman a spus:

    Am prostul obicei sa re-citesc comentariile la diverse articole si, in cazul asta, sa rad sa ma prapadesc in fata calculatorului… ceea ce presupune ca deja NU mi-am respectat TODO-list-ul pe ziua de azi…
    Emmy are dreptate, antilopa chiar are de lucru… 🙂
    Cetind neste articole, pt k vreau sa scriu doua propuneri pe POS DRU pentru ceva care seamana teribil a Sales MBA, am ajuns din nou la chestia asta cu „time management”…
    Mie mi se pare ca un manager bun trebuie sa aiba o atitudine relaxata privind chestiile neplanificate… Si cand stim cat de multe lucruri apar ca din cer, cred ca putem cu totii sa recunoastem ca nimeni nu mai stie, de fapt, pe unde se afla formulele pentru faimoasele riscuri calculate…

Comentariul tau