Imi spunea cineva zilele astea ca suntem balcanici… Si ca la noi, lucrurile se fac ca la noi…

De asemenea, un comentariu de aseara mentiona faptul ca informatia costa…

O sa radeti daca va spun ca unul dintre colegii mei, gestionar de schema de grant in Olanda, a acceptat propuneri de proiecte de 1 pagina jumate… Procesul in sine a fost foarte transparent: au strans intr-o sala mare toate tipurile de beneficiari de proiecte de dezvoltarea resurselor umane si le-au prezentat programul, le-au spus sa isi schiteze niste idei de proiecte, le-au verificat eligibilitatea si, dupa depunerea acelor schite, au pornit si contractarea…

Citeam pe bestjobs, in cadrul forumurilor acelora propuse de utilizatori, despre o doamna care voia si ea fonduri FEADR… Cineva s-a gasit sa ii spuna (asta e interpretarea mea, deci fara suparari):

„Haide, draga, ca nu stii tu sa faci un proiect! Nici nu ai idee ce pasi implica treaba asta… Ai nevoie de un consultant…”

Mesajul urmator era ceva mai normalut, i-a explicat un binevoitor femeii traseul banilor si i-a subliniat ca pentru ceea ce voia ea, probabil ca urma sa aiba nevoie de consultanta…

Daca scoala ne invata ceva, apoi ne invata sa utilizam resursele care ne stau la dispozitie, pentru a ne imbunatati viata… Ma indoiesc insa, ca scoala ne mai invata ceva… Asa ca o sa zic doar ca nevoia ne invata…

De ce nu a cautat femeia respectiva la Primarie – unde e musai sa fie un „consultant” care sa ofere informatii… Sau sa caute pe site-ul Ministerului Agriculturii…

NU! Doamne fereste!

Cu totii cautam exact acolo unde vom gasi: binevoitori gata sa ne ajute, raspunsuri care mai de care mai „informate”, experientele altora…

Adica… Vin si eu si ma intreb: de ce e nevoie sa intreb pe cineva complet neavizat, cand e lege care zice ca informatiile de interes public trebuie afisate / livrate celui care le solicita in termen de 5 sau 10 zile, max. o luna? De ce, in loc sa ma duc la „aia care stie”, trebuie sa ma duc sa intreb pe altii la fel de pafaristi ca mine?

Cunosc consultanti si organizatii care nu taxeaza solicitarea de informatii, decat daca vine clientul cu contractul in manuta.

Ce pot sa zic? Lipsa informatiei, la fel ca si lipsa unei gandiri coerente… costa…


1 comentariu la “Informatia costa… la fel si lipsa ei…”
  1. cosmin faur a spus:

    Nu ma mai mira nimic..din pacate, cei care ar trebui sa plateasca informatia-avand gestiunea banilor publici indreptati catre informatie, publicitate, crearea de legaturi si contexteconsensuale, comunitati de interese profitabile- ei bine..acetia toaca bannul public pe proiectele care li se pare lor ca da bine la ,,sefu’ de sus..care si aala e pus pe cxriterii politice..asta e tara, asa NU circula informatia si ideile bune la noi..

Comentariul tau