In urma primirii unui raspuns de la o Primarie – nu mai are rost sa spun care – m-a lovit, pe langa nevralgia ce ma tine de vreo trei zile, si o revelatie: minunata dezvoltare locala plasata sub responsabilitatea comunitatii este, de fapt, imposibil de implementat daca Primariile locale nu isi pot selecta parteneri locali.

Nu stiu de ce am o vaga senzatie de confuzie / greata – probabil de la medicamente – dar in acest moment, pe aceasta piata complet haotica si in care efectiv se canibalizeaza grupurile vulnerabile (nu intre ele…), ne aflam in fata celui mai mare paradox: vrem sa facem dezvoltare locala aflata sub responsabilitatea comunitatii, dar, in acelasi timp, trebuie sa respectam niste principii de selectie care, aplicate corect, ar deschide piata catre entitati aflate la sute sau chiar mii de kilometri distanta…

Deci, despre ce vorbim?

Unde e dezvoltarea locala plasata sub responsabilitatea comunitatii daca nu pot participa la proiectele astea grupurile de cetateni, de exemplu? Asa cum s-a vazut si in Bucuresti, dar si prin alte localitati, nu e nevoie sa fii ONG sau SRL ca sa schimbi o politica locala… De ce nu s-ar aplica asta si in identificarea prioritatilor si in dezvoltarea de solutii?

Unde e dezvoltarea locala, daca o firma dintr-un mare oras, care are consultanti cu CV-urile cladite si scrise bine, vine si bate o organizatie locala, care chiar face treaba in comunitate, dar care poate nu se prezinta asa de bine la nivel descriptiv?

Unde e dezvoltarea locala, daca nu ai unde sa ii angajezi pe omuletii aia pe care ii selectezi din inima comunitatii, pentru ca nu ai suporturi de nici un fel pentru antreprenoriat?

Si unde este sustenabilitatea acestui tip de masura, tinand cont ca pana acum nu s-a pus problema modului de asumare concreta a acestui concept?

Cred ca mai bine imi vad de alte treburi, din moment ce am atatea intrebari fara raspuns… si poate intre timp primesc niste raspunsuri si niste perspective noi din partea voastra, a cititorilor…

O zi buna si finantari fericite!

Melania


 

 

Revin cu continuarea povestii MySMIS, de data asta fara melodie.

Departamentul de presa al MFE comunica sec celor care intreaba ca sistemul este functional si se pot lansa propuneri de proiecte.

Traducerea ”dracusorului” este asa: In curand, va puteti juca si voi cu MySMIS. Deocamdata, ne jucam doar noi.

Candva, la un interviu, cineva m-a intrebat cum privesc eu punctualitatea. Raspunsul a contribuit destul de mult la angajare. Le-am spus ca pentru mine, a fi punctual inseamna a ajunge cu 5 minute mai devreme.

Time is money… Our money.

Pacat ca dam contributii la UE de 2 ani pentru 2014-2020 si n-am luat un cent inapoi!

Melania

 

raspuns MFE


MySoul, MySMIS

Neata, tuturor!

Intrucat, atunci cand vine vorba despre MySMIS toti suntem amatori… Iata dedicatia mea pentru AM POCU – MFE.

Enjoy!

Melania


Romania Start-up a trecut. Cu bune, cu rele… S-a dus… Sau e aproape de final.

Ma intreb ce va fi cu Romania Creativa… Si ma gandesc la asta pentru ca:

  • Romania Start-up se adresa unor persoane cu un anumit nivel de educatie si formare
  • Grupul tinta al Romania Start-up avea si ceva notiuni despre antreprenoriat, inainte de a intra in contact cu aceasta schema de ajutor
  • Grupul tinta al Romania Start-up avea dupa ce bea apa… ca sa fiu mai plastica…

Si uite cum vine Romania Creativa… un ghid interesant, mai ales ca nu specifica cum se va implementa, ci doar etapele… Ca si la Start-up.

Daca AM POCU imi permite cateva opinii… si si daca nu imi permite, de-aia nu mai pot eu, ca oricum le dau, ca e blogul meu, ce-ar fi sa ne gandim in felul urmator:

  • sa renuntam la chestiile total artizanale si lipsite de sens, precum centrele noi de sprijinire a afacerilor… si sa ne concentram, in schimb, pe asigurarea unui numar suficient de oameni care sa lucreze cu grupul tinta? (eu propun 5 experti la un start-up, dar merge si 1 expert la 5 start-up-uri, cu conditia ca ACELA sa nu mai faca si altceva…
  • sa lasam naibii la o parte ideea de „prefinantari nesimtite” si sa acordam cel putin 35% din valoarea proiectului ca prefinantare fara garantie bancara, dar cu conditionalitatea lansarii start-up-urilor in maxim 6 luni de la inceputul proiectului… Din experientele proprii si din ale altora, doar cine a avut bani a putut sa duca proiectul la bun sfarsit… Ceilalti mai asteapta, inca, a n-spea transa de finantare…
  • sa nu avem pretentia ca omuletii sa stie pe de rost proceduri si alte alea… Da, da, stiu, stiu… marea cheltuire a banilor publici… Sa fim seriosi: daca vrem sa ii facem pe oamenii astia consultanti in achizitii, putem de acum sa ne gasim alte directii de cheltuire a fondurilor europene…
  • sa fim cat mai stricti in ceea ce priveste contractele de finantare cu start-up-urile… Cu alte cuvinte, daca avem un contract cadru sau o propunere de clauze specifice, la care finantatorul sa adauge ce mai crede el, e minunat… Da, stiu, ne faceti treaba noastra… dar pe de alta parte, vreti absorbtie sau ce?
  • sa repetam experienta Romania Start-up…. inca nu m-am prins cum s-ar numi experienta asta pe POCU – probabil proiecte competitive… Nu e nimic in neregula cu non-competitivele, dar nu vad ministeriabilii si alti functionarasi publici capabili sa duca un start-up in carca… nici macar jumatate de start-up… Si nu vreau sa fiu rea, sunt doar realista…

Romania Creativa, asa cum arata in momentul asta, este o promisiune.

Si ma gandesc la cati oameni am vazut in ultimul an, pe cati i-am consiliat sa isi inceapa o afacere si cati dintre ei mai sunt inca in flow…

Nu stiu altii cum sunt cand vorbesc despre deschiderea unei afaceri – probabil spun despre multele beneficii si despre ce mishto e sa nu ai sefi si altele asemenea… Eu nu pot sa ma uit in ochii unui om si sa ii spun sa isi deschida o afacere orice ar fi, ca va fi mult mai fericit… Eu sunt dintre aia care vorbesc despre taxe, despre birocratie, despre grija ca oamenii pe care ii angajezi sa fie platiti la 5 ale lunii, despre obligatii…

Pentru ca a fi antreprenor e cea mai faina chestie, dar si cea mai grea. Nu esti floricica pe campii, trebuie sa te scoli de dimineata, sa alergi dupa contracte, sa convingi oameni sa (te) cumpere, sa convingi oamenii sa plateasca, sa convingi pe unii oameni sa munceasca, etc. Si nu poti sa iti iei jucariile si sa pleci la 5, ca s-a terminat programul…

Deci… am lucrat cu grupuri tinta care nu isi doreau de la viata decat sa iasa la pensie de la un post de pe la Primarie… Oameni educati, poate chiar peste nivelul meu, someri din varii motive… Ce afaceri? Da-mi un salariu mititel, da’ sigur… si da, doamna, fac si afaceri!

Asadar… Romania Creativa – cum s-o facem un succes?


Cum sa incepi un blog de inceput de an altfel decat cu urarea: LA MULTI ANI 2016!

Acum cca 9 luni va povesteam despre lansarea oficiala a proiectului Startup Antreprenorial. Precum cei mai multi dintre castigatorii proiectelor din cadrul apelului 176, si noi am intampinat greutati pe perioada implementarii.

Dar nu despre relatiile love-hate cu beneficiarii, Trezoreria, furnizorii, ANC-ul si chiar colegii, uneori este vorba in acest articol, ci despre cateva lucruri pe care le-am apreciat la toti cei cu care am colaborat:

  • Asumarea ca regulile s-ar putea schimba pe parcursul jocului – cred ca a fost cea mai strasnica provocare, dar si cea care ne-a unit pe toti sa ne indeplinim obiectivele
  • Motivatia de a deveni antreprenor – cred ca a fost cea care i-a determinat pe beneficiarii nostri sa mearga inainte, in ciuda primei provocari
  • Comunicarea, in toate formele ei si mai ales sub presiune – daca nu am fost dezmostenita inca de cei din jur, inseamna ca am facut si ceva bine…

Am invatat din proiectul asta ca:

  • nu vom reusi nicicand sa scoatem un expert achizitii dintr-un beneficiar de Start-up, dar ca… putem sa il lasam pe beneficiar sa devina antreprenor si sa faca ce stie mai bine
  • nu vom controla nicicand ritmul si timing-ul OIR si AM, dar ca… putem sa ne adaptam situatiilor si sa gasim grauntele de bine din fiecare dintre acestea
  • niciodata nu trebuie sa presupui ca daca ai spus ceva cuiva, acea persoana a si retinut, dar ca… Ei, mi-ar placea sa spun ca exista un dar ca…, dar adevarul este ca nu intotdeauna exista o a doua sansa…
  • saritul cu capul inainte si lipsa comunicarii se platesc din fonduri proprii…

Ce au invatat beneficiarii din experienta Startup Antreprenorial puteti auzi si vedea urmarind cele 39 de videoclipuri de prezentare, care se gasesc la acest link: https://www.youtube.com/channel/UCJbkyr4im80qFxQyZCPYTXg.

Scriu acest articol cu gandul la planul de sustenabilitate. A venit vremea ca beneficiarii tuturor proiectelor de tip Start-up sau SES (Structuri de economie sociala), respectiv cei care au beneficiat de fondurile din apelurile 1763 si 176 sa isi intinda aripile si sa zboare.

Asadar, spor in toate si mult noroc!

Melania